luni, 4 iulie 2011

Punguţa cu 2 Bani: Purice şi Spiridonescu

S-a încheiat "Punguţa cu doi bani", Festivalul internaţional al filmului pentru copii şi tineret de la Piatra Neamţ. Cum hîrtia suportă multe şi vorbele meşteşugite zboară cu viteze ca-n Star Trek, mă mir că nu i-au zis festival intergalactic. Avem prin zonă nişte creativi bombastici cu adevărat fruntaşi pe ramură!... Sînt supărat, da, pentru că au minţit copiii spunînd că acţiunea se reia după 20 de ani, deşi cu vreo 10 ani în urmă, în condiţii extrem de grele, s-au ţinut încă două ediţii. Sînt supărat, da, pentru că organizatorii au şters din istorie un inspector şcolar (Eugen Dinu Vasiliu) care a trudit la sărbătorile filmului pentru copii încă de la prima ediţie.
Apoi i-am iertat! Gala, pe fondul ei, a fost una onestă, iar bucuria copiilor se revărsa parcă dintr-un vis frumos. Pasiunea lui Gheorghe Naghi şi geniul lui Ion Popescu Gopo sînt încă vii şi proaspete.
Două au fost, după părerea mea, personajele-cheie în inventarea galei: Victor Purice şi Doru Spiridonescu. Dacă Victor ştiam că înseamnă istoria, prezentul şi patima filmului de pe malul Cuejdiului, surpiza a venit din partea lui Doru. Nu-l vedeam pe "Spirache" ducînd greul şi frumosul unei asemenea acţiuni nici să mă pedepsească cineva să scriu de 1.313 ori TCE 3 Brazi pe zidul de la Panoramic unde băteam mingea de tenis de cîmp în copilărie... Doru a fost măreţ, i-a ieşit şi îi mărturisesc aici că am fost emoţionat!

Emoţia tuturor a fost întregită de momentul dedicat Dragăi Olteanu Matei. Marius Iuraşcu, boss-ul de la RADEF, şi-a făcut atît de bine şi convingător numărul cu anunţarea noului nume al cinematografului Panoramic încît noi ne facem acum a nu-i spune că nu avea de ales. Nu are de ales nici cu angajamentul de modernizare a cinematografului. Noi ca noi, vai de capul oraşului ăsta turistic, dar dacă a minţit-o pe doamna Draga, nu-l văd bine. Nu i-aş dori, pare băiat simpatic.


În fine, pentru că implicarea lui "Spirache" trebuia să zdrobească de la bun început, seara de deschidere avea nevoie de Medeea Marinescu şi "Maria, Mirabela". Ceea ce, evident, s-a şi întîmplat. Restul e o poveste de drag şi dragă. O găsiţi de joi, în "Mesagerul de Neamţ". Pe blog, poate mai repede un pic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu