O veste cumplită, confirmată cu durere de Liviu Timuș, aproape că m-a lăsat fără aer. A murit actorul Eugen Cristian Motriuc. Mâine va fi îngropat la Brad. Poate cu onorurile cuvenite unui Cetățean de Onoare.
Actor emblematic al Teatrului Tineretului în vremea adolescenței mele, un talent cu adevărat bubuitor pe fondul unui temperament când tandru, când vulcanic, dragul de Cristi era de o bunătate ca pâinea de casă, ca vinul sănătos.
Prin noiembrie 2011, îl evocam cu patimă prietenească (și) într-un text în Mesagerul de Neamț . Pasajul de mai jos cred că îl reprezintă perfect:
'Cu mulți ani în urmă, poate vreo nouă, pe vremea controversatului directorat al lui Corneliu Dan Borcia, Teatrul Mic din București a participat la festivalul nostru de teatru cu piesa „Spionul balcanic”, o comedie a cărei premieră fusese pe 19 mai 2001 și care se joacă și astăzi. În distribuție, nume mari: Dan Condurache, Mihai Dinvale, Coca Bloos, Eugen Cristian Motriuc. Cel din urmă avea o răgușeală severă de ți se făcea milă de el. Și a jucat, a murit pe scenă, cum se zice. Din răgușeală a făcut artă și meserie. La final, publicul l-a ovaționat în picioare. N-a vrut să anuleze spectacolul, nu i-a trecut prin cap să-și pună microfon lavalieră (deși existau și-atunci!) pe scena de care e legat pe viață. În dimineața următoare a fost făcut pachet și dus la un „interviu” de specialitate la ORL, la doctorul Ioan Lazăr. Atît, e de-ajuns."
Nu am nicio emoție acuma, sunt sigur că în Rai are suficiente roluri rezervate.
