Ediția 2020 a atentatului împotriva sănătății „supușilor” din Neamț arată altfel de cum se spune

Nu mai ține cu tăcerea, una (și) autoimpusă luni de zile pe fondul sentimentului apăsător de inutilitate a cuvintelor nepotrivite cu ordinea de partid și de stat din Iohannistan! Tăcerea s-a epuizat. Altfel, trăind noi în țara lui „Asta e!”, n-ar urma decât pasul (pre)fatal spre resemnarea supremă. Adică resemnarea în fața resemnării.

„A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă”, declama pretinsul deținător al inexistentei funcții de șef de stat pe 4 noiembrie 2015, referindu-se la Guvernul Ponta.

A fost nevoie să ardă de vii oameni nevinovați la Piatra Neamț pentru ca prea puțini să regăsească originea răului decisiv care a condus la distrugerea Spitalului Județean de Urgență și a sănătății „supușilor” lui Iohannis din Neamț. E vorba despre ce semnalam (degeaba), sub semnătură, în primăvară.

 După datină, inegalabilul și inconfundabilul județ Neamț, cu accent pe Piatra Neamț, a continuat să doarmă în suferința lui. Alegerile locale s-au consumat pe fondul unei campanii excelând (la vedere) în prosteală pe față și manipulare de joasă speță. Pe lângă aceste trăsături clasicizate, o a treia a lăsat urme cumplite.

Principalii doi actori politici au ocolit aproape cu... sfințenie cel mai grav subiect, care era cazul să țină capul de afiș: includerea Spitalului Județean de Urgență pe lista unităților suport. Fără nicio exagerare și în deplin respect față de dreptul la viață, alta era soarta alegerilor. Și a spitalului, și a sănătății. Nu e nicio confidență, știa tot nemțeanul că spitalul județean este o bombă cu ceas. Din primăvară, ceasul s-a dat peste cap.

Cele publicate pe 7 aprilie, într-un material atent documentat (Misterele spitalului din Piatra Neamțrăsună cu jale!... ) răsună și astăzi, cam la fel de inutil, însă cu jale întărită. Mergând la esență, din seria de ordine de ministru, semnate de secretarul de stat Horațiu Moldovan sub domnia lui Nelu Tătaru Vodă de la Huși, afla poporul, aflau și politrucii atinși de demagogie incurabilă (indiferent de partid) următoarele: „Într-o primă etapă se recomandă ca spitalele de suport să nu fie reprezentate de spitalele importante de urgență din zonă, care pot asigura asistența medicală pentru celelalte urgențe medico-chirurgicale (...)”. Poftiți la lectură neplăcută  din anexa primului ordin, cel din 28 martie, publicat în Monitorul Oficial pe 31. Subliniam cum în comunicatul oficial remis de Ministerul Sănătății în aceeași zi, sub presiunea stării de urgență, dispărea recomandarea și se afirma fără echivoc: „spitalele de suport desemnate reprezintă unități sanitare fără importanță de urgență”. Ordinul nr. 533 e înlocuit repede, pe 3 aprilie, cu ordinul cu nr. 555. Era mură-n gură pentru oricine nu suferea de restrângerea capacității înțelegere și judecată: și noul act arăta că spitalul pietrean nu avea ce căuta ca spital de suport!

■ Întrebări cu mască și fără mască

Obligatorie devine încă o (re)aducere aminte, chit că răsar voci dezarticulate punând eticheta de subiect depășit. Nu este. „Lista cu spitale de suport pentru pacienții COVID-19 pozitiv care necesită tratament și pentru patologii specifice (ex. afecțiuni cardiace, ortopedice etc)” a fost elaborată „în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, pe baza analizei la nivel local a capacităților de îngrijire a pacienților”. Așa a comunicat  ministerul.

În cazul nostru răspunderea e trimisă cu subiect, predicat și conținut la Consiliul județean, în calitate de pădure (sau junglă) tutelară.

Dacă nu era amestecat, nu a colaborat, nu a analizat, oare de ce aprigul Arsene, atlet suplu al apărării dragilor nemțeni prin „Fapte, nu vorbe!”, perfecționat la locul de muncă în a trage din orice poziție în „leprele galbene”, nu a reacționat instantaneu?

La varianta inițială, cu suportul asigurat de Spitalul Municipal de Urgență Roman s-a referit cam din greșeală, printre primii, însuși dr. Iosif Koseghi, eternizat ca faraon în fruntea Colegiului Medicilor Neamț. Într-o clipă, nu mai știa unde să-și ascundă limba. Recent, sub pavăza anonimatului, s-au atins din nou detaliile – altfel cunoscute câtorva fruntași ai alegerilor locale de la Piatra Neamț – despre intervenția politică pentru cruțarea municipalului romașcan și sacrificarea județeanului pietrean, dimpreună cu sănătatea întregului județ, prin subțierea criminală a accesului la îngrijiri medicale calificate.

Săptămâna trecută, în contextul nenorocirii de la ATI, cercetarea adevărului avea să fie impulsionată de unde nu te aștepți. Senatorul Titus Corlățean (PSD) a explicat la Antena 3, la oră de mare audiență, operațiunea marca PNL Roman prin care „suportul” s-a mutat la Piatra Neamț. A urmat apariția lui Ionel Arsene, în emisiunea lui Marius Tucă, numai că el n-a dezvoltat subiectul. Interesant este că avea la îndemână cel puțin un argument forte, datat 17 iunie a.c. În acea zi este înregistrată adresa nr. 12.828 a CJ Neamț, semnată de el și trimisă ministrului Nelu de la Huși, personaj dezvăluit în primăvară, printre altele, ca uzurpator „calificat” al fostului ministru vizionar, dr. Victor Costache.

Cerea hotărât ridicarea statutului de suport COVID al SJU cu argumentele descrise public din 7 aprilie. Mai puțin spre deloc cunoscut publicului e un demers al doctorului Silviu Verzea. Solicitase ministerului precizări oficiale în legătură cu accesul pacienților non-COVID în spital de pe 26 mai, la puține zile după ce fusese numit manager interimar!!! Altă minte, alt caracter. Ca informație bonus, absolventul de medicină militară era considerat din prima ca soluție de criză, nu să pierdem timp prețios cu Toader Mocanu, vestitul prefect Toderaș din Epoca Pinalti.

Direcția Generală de Asistență Medicală și Sănătate Publică răspundea în două zile, prin DSP Neamț, de unde adresa ajunge la spital abia pe 4 iunie, fără să clarifice ceva.

Anterior adresei din 17 iunie, găsim o zicere apăsată din ziua de 10 despre revenirea spitalului la activitatea pe care nici Raed Arafat nu ne lămurește cât a fost de interzisă ori în ce măsură era imposibil de desfășurat. Arsene cerea „leprelor galbene” pe Facebook, în stilu-i consacrat, să redeschidă spitalul, că mor oamenii din lipsă de asistență medicală. Mediatizarea s-a rostogolit în presa de București. Un exemplu este Flux24 .

La drept vorbind, Arsene putea șterge lejer podelele din aprilie cu Mugur Cozmanciuc, la pachet cu cvartetul-minune Eugen Țapu, Laurențiu Leoreanu, George Lazăr & Firăstrău Jr. din cuibul de la Roman. Nu trebuia să dovedească abuzul operat de „penelepre” pe scurtătură, direct la minister. Îi erau suficiente actele oficiale și efectele lesne de anticipat. În paralel, nu-l oprea nimeni să iasă cu pieptul dezgolit în fața spitalului și să coordoneze contestarea în instanță a ordinului de ministru. Sau îl oprea riscul de a ostiliza inclusiv voturile romașcane pe care miza?

S-o luăm invers. Dacă sacrificarea SJU Piatra Neamț – repet, într-un total dispreț față de dreptul la viață al nemțenilor - s-ar fi decis cu bună știință, din prostia sau neglijența șefului CJ Neamț, de ce au tăcut cuvioșii peneliști, ăștia de se pretind tămăduitorii ciumei roșii ? Se oferea, de asemenea, o șansă vocalului prefect Lazăr, cel deseori lăsat singurel în confruntările de cuvinte cu Arsene, să puncteze politic, buciumând respectul și devotamentul pentru apărarea sănătății și vieții, cum sună refrenul de partid și de stat. A tăcut, i-a convenit, doar e din Roman.

Municipalul romașcan a ajuns flenduri din punct de vedere al asistenței medicale. Era de așteptat. De așteptat era și ca drujba sănătății județene, Firăstrău cel tare-n tată, prefect și deputatul Leoreanu, să facă fix ce face. (Aporpo de-un apropo, merge linia de gardă pe Cardiologie de la spitalul din Roman? Dacă Firăstrău cel mic nu știe pe de rost, să-l întrebe cu încredere pe Firăstrău cel mare, reputat cardiolog, personalitate certificată drept ambasador nemțean la rușinea aia de gală politizată îngrozitor de PSD în 2018.)

Jocul de-a speranța cu așa-zisa redeschidere a SJU, confiscată și anunțată triumfal în vesela zi de 13 iulie, a licărit puțin. Apoi s-a stins.

Natural ori printr-o manevră de genul cezarienei, se naște concluzia unei adevărate conspirații – sub forma frăției sau uniunii județene a cooperativelor politice - din care a rezultat un atentat la sănătate. Faptele coroborate cu efectele nu conduc la altă explicație logică. A mormăi despre o simplă erupție de prostie și iresponsabilitate echivalează cu a vorbi prin somn. Prin somnul minții.

Indiferent dacă vizăm guwernerii în funcțiune sau predecesorii PeSeDei de varii rituri, se vede ce înseamnă să nu ai un politician pietrean influent în arcul puterii. Nu e niciunul, de leac, în stare să reacționeze dur și rațional pe frontul apărării comunității sale, să aibă stofă de erou. Acolo, de ochii lumii, ca în cooperația politică, nimic altceva decât un partid unic răsfirat.

■ Observații dincolo de măști

Cum-necum, spitalul – adică bomba cu ceas - mișca, rezolva probleme importante înainte de a fi aruncat la COVID. Supraviețuia și supraviețuiam (de nevoie) într-o simbioză cu jaful organizat, episoadele de prostituție medicală, alte porcării, alături de devotamentul fantastic al atâtor cadre medicale anonime, la braț cu cele cunoscute și iubite, în față cărora merită să bați pas de defilare.

Din păcate, manipularea și intoxicare îndrumă publicul să plaseze toate relele în contul PSD. Primim în continuare lecții și indicații inumane de la cine s-a adăpat din seva fetidă al PDL, captată și parfumată fără scrupule de către PNL. Mare noroc că nu mai candidează Nuți Udrea, s-o scoată deputat peneliștii romașcani de azi.

Primii chemați să protesteze alături de victime, să denunțe cu voce de tunet compromiterea în forță a actului medical, erau și sunt eroii locali în alb. N-am apucat, nu apucăm.

Ca o culme pe dos este înființarea în urmă cu trei ani, din drag nespus de sănătate, a unui Consiliu Consultativ „ca structură fără personalitate juridică, care va funcționa pe baza dialogului structurat în ceea ce privește implementarea și monitorizarea politicilor publice în domeniul sanitar la nivel județean”. Mărturii sunt din belșug pe internet. Temeiul stă în Hotărârea de Consiliu județean nr. 9 din 31 ianuarie 2017. Sănătatea e la articolul 6 și are regulament de ordine și funcționare, prezentat în anexa hotărârii. Alte cinci consilii sunt dedicate tineretului, oamenilor de afaceri, turismului, educației și culturii.

În martie același an, în fruntea consiliului „albinos” este ales pentru un mandat de șase luni, reînnoibil, însuși faraonul Iosif Koszeghi . Era de-o expresivitate rară în poze, alături de Ionel Arsene, la fel ca în martie 2016 lângă Mugur Cozmanciuc, când se trâmbița că eternizatul de la Colegiul Medicilor candidează la alegerile locale din 5 iunie și îl așteaptă conducerea „impunătoarei” comisii de sănătate a partidului. Cozmanciucisme. Înțelegerea cu PNL s-a stins în liniște. Dar unde e consiliul, cum a dispărut? Pe pagina oficială de internet a CJ nu figurează.

Ocazional, din rândul jucătorilor politici non-PSD și non-PNL, indiferent de gradul real de „suport” acordat acestor organizații, s-au scărpinat câțiva de spitalul județean cât să bifeze preocuparea. Excepție notabilă, un singur pietrean profund a vorbit și vorbește în continuare în cunoștință de cauză, doar că suferă în privința resurselor de a muta decisiv. Ghinionul principal vine din devotamentul șefului său de partid, Victor Ponta, față de comandantul suprem Arafat. Ușor de ghicit, e doctorul Liviu Harbuz, de departe cel mai devotat orașului dintre toți concurenții la funcția de primar pusă la bătaie prin vot popular după 1992. De „sâmbătă 14 după vineri 13” încoace, urmărindu-i intervențiile publice, e imposibil să nu priceapă și ultimii săi denigratori fanatici că are un cap limpede cât să dea și la alții. Așa-i la noi cu cap-italul de regret... Singurul care semnala că se apropie de claritatea lui pe teme mari, deloc surprinzător pentru cunoscători, e Răzvan Cuc de la PSD. Ar fi un subiect separat. Nu de alta, dar de când în oferta politică de sezon au răsărit „prospăturile” Calista și Tohăneanu, hulitul Cuc a devenit brusc dezirabil, plus că au tăcut goarnele ce-i căutau originea la Giurgiu sau București, deși omul e din Bihor, de pe lângă Beiuș, dacă nu greșesc

.

■ Capcana căutării vinovaților

N-am să plictisesc acum cu un rezumat sau comentarea dezvăluirilor. Mai este timp. Ofer în continuare completări, nuanțe, accente și conexiuni, în nota întregului text, text care nu și-a propus sub nicio o formă să facă vreun serviciu politic. Ba dimpotrivă! 

Bunăoară, de atâtea zile încoace, nu am reținut trimiteri la Regulamentul de ordine și funcționare a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, aprobat prin Hotărârea de Consiliu Județean nr. 136 din 30 iunie 2015. Dacă în romașcaneza prefectului și directorului DSP sună altfel decât în română, au o problemă.

Normal de anormal deja, nu am reținut nicio aluzie la atribuțiile DSP Neamț. Câteva sunt tari și lămuritoare:

● Evaluează, coordonează şi monitorizează modul de asigurare a asistenţei medicale curative şi profilactice din unităţile sanitare din județul Neamț, luând măsuri pentru asigurarea accesului la asistenţa medicală a oricărei persoane din raza judeţului.

● Coordonează, organizează şi evaluează programele naţionale de sănătate ce se derulează în județul Neamț şi exercită atribuţii specifice de control în sănătatea publică, prin personalul împuternicit, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii.

● Coordonează serviciile de asistenţa medicală din teritoriu, organizează şi coordonează asistenţa medicală în caz de calamităţi, epidemii, catastrofe şi alte situaţii deosebite, organizează, coordonează şi răspunde de pregătirea reţelei sanitare pentru apărare, sub coordonarea Ministerului Sănătăţii.

● Avizează şi supune aprobării conducerii Ministerului Sănătăţii propunerile privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirilor unităţilor sanitare din subordinea acestora.

Prin comunicatele și declarațiile lansate la vrăjeală, în „acțiunea prioritară” de-a pasa răspunderi de la minister și DSP la CJ via DSP, abundă trimiteri la legi, ordonanțe și hotărâri de guvern. Se selectează și se citează ce-i înșelător, cu accent pe terminologie, de parcă urgența e exonerarea de orice răspundere a celor conectați la actul guvernamental.

Abil invocată, fiindcă impresionează conținutul, este Ordonanța de urgență nr. 162  din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 808 din 3 decembrie 2008. E despre transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale. Originea e în vremea lui Popescu Tăriceanu – premier și Nicolăescu – ministru. A suferit atâtea modificări de-a lungul anilor că faci un simpozion. Ai nevoie de ghid, de translatori. La origine era despre ceva, anume un proiect-pilot și s-a ajuns la altceva, după includerea spitalelor de urgență (în 2010) în capitolul despre asistența medicală în unitățile sanitare cu paturi. Oricum, ce cade în sarcina DSP nu se volatilizează.

E păcat de omis în context o enormitate cu aromă prezidențială și cu lipici la publicul înspăimântat de pandemie. În elanul de a se pune și ce n-a făcut în cârca ciumei naționale, se impută PSD legislația din sănătate. Legea de bază e adoptată de fapt în 2006, când la timona ministerului se afla „nevinovatul” contabil Eugen Nicolăescu, lider marcant al PNL. Modificări în neștire au adus toți. Ce a girat Iohannis în domeniu, după 2014, se pomenește discret, pe ici, pe colo. Trebuie uitată o asemenea nepotrivire, cum trebuie uitat ce gingaș se mișca el pe lângă Mircea Geoană și PeeSeeDee, în 2009, ca să fie prim-ministru.

Țopăind pe culmile tâmpeniei, pe seama responsabilităților din sectorul ATI s-au slobozit alte minciuni și prostii perfecte pentru a prinde la lume. Cu sau fără ce clămpănește Iohannis și ce ordine fată mintea lui Arafat, reglementările în vigoare spun altceva.

O piesă esențială, ordinul nr. 5/2020 , stabilește socotelile cu „aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților critici din secțiile ATI adulți/ copii și terapie intensivă nou-născuți”. A văzut lumină în Monitorul Oficial pe 10 ianuarie și-i în sarcina ministrului Sănătății. Programul național destinat pacienților critici e la minister, nu la autoritățile locale, nu la PeeSeeDee. Tătaru, iar nu Arsene, trebuia să ceară instantaneu paturi și echipamente disponibile de la spitalul de campanie Lețcani. La ceas de noapte, în fața unității sanitare cu numărul 52 din lista celor prinse în AP-ATI, Don Nelu a ales să vorbească gura fără el, dând cu vinovăția în noi.

În ideea că orice-i posibil în România, pe calea ei distopică, atârnă înfiorător conferința de presă susținută de Reales pe 28 octombrie. Întrebat direct, în condițiile raportării la acel moment a peste 5.000 de teste pozitive zilnic, pe cine consideră „că se face vinovat pentru acest lucru” și dacă „Guvernul are vreo responsabilitate”, dezvoltatorul dezbinării naționale a spus că „ceea ce s-a putut face s-a făcut”, completând cu „nu cred că trebuie să căutăm acum vinovați”. Cinism în cea mai pură manifestare! Conform așteptărilor, a fost insuficient tamponat.

Memorialul Sighet: Ce-au făcut români românilor...

După nenorocirea din secția de Anestezie și Terapie Intensivă, nu văd cine să riște pariuri pe competenta căutare a vinovaților, atât în profunzime, cât și în ansamblul lor. Spectacolul declarațiilor și acuzațiilor publice nu este deplorabil – e de-a dreptul degradant. Se încadrează perfect în tabloul de țară, unde anticorupția s-a înrădăcinat strâmb ca un business înfloritor.

O rază nefirească de lumină de ne-au adus ca din Cer uluitoarele Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu de la „Dăruiește viață”. L-au tuflit pe Arsene cu spitalul de campanie de la Lețcani de n-a simțit. Să devină oare acest episod un exemplu de bune practici? Hazardant de dat cu părerea. Cooperatorii din politică nu vor ezita să facă încă un front unit în fața cui îi tulbură în străfundul intereselor și dependențelor comune. Filmul vieții și-l fac singuri. Singurii care refuză să priceapă ce rol joacă sunt nemțenii. O fac pe sănătatea, pe viața lor.

Rătăciţi în tradiţie: Învăţăturile lui Mihai Fărcăşanu către alegătorul nemţean

Despre Mihai Fărcăşanu s-a scris cu generozitate în presa noastră. Şi la liber (inclusiv în paginile noastre), şi în regim publicitar (inclusiv la noi). Scorul obţinut de PP-DD în Neamţ, la alegeri, este cunoscut. S-au căutat explicaţii, ne-am dat cu părerea, am făcut observaţii. Unii nu s-au trezit încă din mirare, alţii mulţumesc Cerului că oamenii în mov, candidaţii poporului, n-au obţinut mai multe voturi. Câţiva, rătăciţi de-a binelea, bat câmpii cu pasul, încercând să afle spre cine s-ar fi dus voturile dacă Fărcăşanu şi ai săi spuneau alegătorilor, în clar, să se aştepte la alianţe.

Mihai Fărcăşanu

Ora adevărului, se ştie, vine la constituirea consiliilor. Se pare că nici unii nu am înţeles de la început înţelesul protocolului de colaboare PDL – UNPR – PNŢ-CD – PP-DD. Acolo se vorbea de consiliul local Piatra Neamţ, de cel judeţean, de toamna electorală. La comune balamucul se întrevedea, de fapt, încă înainte de semnarea documentului, iar luni după-amiază clocotele se auzeau până la Piatra. PP-DD nu avea nici o reţinere în a pregăti majorităţi comunale alături de USL! Protocolul de duminică e unul perfect liber-schimbist, dar cu două promisiuni de certitudine în dreptul primarului Gheorghe Ştefan şi al preşedintelui Culiţă Tărâţă. Cei doi au nevoie de o perioadă de linişte dată de majorităţi de lucru în consiliile lor şi au obţinut-o. Drept dovadă, despre Roman nu s-a pomenit măcar în treacăt, ca pentru consolidarea imaginii alianţei. Primarul Leoreanu, pur şi simplu, nu are nevoie de parteneri decât pentru confort. Cu alte cuvinte, ne-a fost livrat un „protocol în patru, pentru doi”. Merge? Merge, în politică merge uns. Un popă mai lipsea de la semnarea protocolului, dar duminică dimineaţă e imposibil de găsit vreunul liber de sarcini. (În trecut se făcea altfel: se transportau consilierii aleşi la Mănăstirea Bistriţa şi jurau, care pe icoane, care pe Biblie, destui ţinând - pe-ascuns - încrucişate indexul şi mijlociul de la mâna stângă, să anuleze jurământul.)

A acorda, acum, atenţie prea multă detaliilor discrete ale protocolului, e pierdere de timp. Nu va dura mult şi vom observa efectele în Piatra şi în judeţ. Efecte se traduce prin beneficii în contul PP-DD şi al asociaţilor. Campania şi alegerile au trecut, iar violentul jurământ anticiocoiesc, rostit de Dan Diaconescu, la Casa de Cultură, împreună cu activul de partid, candidaţii şi admiratorii în mov, parcă a fost şters cu buretele. În politică merge. Arta compromisului i se zice în genere, dacă n-aţi aflat până acum. S-a chemat soluţie imorală doar când Dan Voiculescu şi umanisto-conservatorii săi au fost „întorşi” şi depuşi de preşedintele Băsescu pe altarul Dreptăţii şi Adevărului de odinioară.

Fără îndoială, vom auzi vorbe mieroase şi în legătură cu integrarea proiectelor politice susţinute de PP-DD Neamţ în agendele politico-administrative garantate de Ştefan şi Tărâţă. Pe cine-o interesa, dintre votanţii PP-DD, e imposibil de estimat. Repertoriul abordat în campanie a funcţionat, voturile s-au adunat şi Fărcăşanu a negociat astfel încât partidul condus de el să deţină putere reală în judeţ. Deţinerea puterii, accesul direct la ea reprezintă adevăratele mize în politică. Fărcăşanu o demonstrează, indiferent dacă asta mai convine sau nu cui l-a votat. Dincolo de putere e condamnarea la opoziţie sau la dispariţie, ceea ce s-a dovedit a fi inacceptabil. Mai mult, Fărcăşanu a aplicat perfect şi regula „Don’t miss the moment!”. Nu rata clipa, pe româneşte. Negocierea şi semnarea unei înţelegeri politice, care-l urcă la putere, au fost şansa vieţii lui. A preferat certitudinea puternicilor locali în dauna celor care reprezintă guvernarea. Până şi-asta e o învăţătură. De sezon, pentru început.

MAI E MULT PÂNĂ DEPARTE...

Mihai Fărcăşanu, Culiţă Tărâţă şi Gabriel Farcaş

Autonomie locală fără autorităţi executive şi deliberative nu există. Executivul este reprezentat de primari şi preşedinţii consiliilor judeţene, iar partea deliberativă revine consiliilor locale, judeţene, de sector, plus cel general al Capitalei. Aşa scrie într-o lege celebră: Legea 215 din 2001, modifificată în repetate rânduri, a cărei versiune actualizată şi valabilă la 20 iunie 2012 este disponibilă prin CTCE Piatra Neamţ.

Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale nu trebuie să uite că autonomia locala este numai administrativă şi financiară. Pe de altă parte, raporturile dintre autorităţile locale mici şi cea judeţeană se bazează pe autonomie, legalitate, responsabilitate, cooperare şi solidaritate, fără a exista raporturi de subordonare. Nici între consiliile locale şi primari nu există asemenea raporturi. Există, în schimb, o serie de raporturi de subordonare politică.

Scenariul durerilor

Alegerile din 10 iunie au adus, în Neamţ, o hartă şi o împărţire politică binecunoscute la această oră. Un aspect trecut de mulţi cu vederea este că, din momentul înmânării certificatelor doveditoare a calităţii de ales local, APEL a devenit istorie. A fost o alianţă electorală şi, pe mai departe, discutăm despre PDL, UNPR şi PNŢ-CD. Este, de fapt, detaliul care a alimentat un scenariu de majoritate politică rostit cu temere, în surdină, aproape conspirativ, dar cu încântare din partea multora. UNPR susţine guvernul Ponta la nivel parlamentar, înţelegerea fiind întărită de un document semnat de preşedinţii PSD şi UNPR. Grosul partidului condus de Gabriel Oprea e asigurat de „plecaţii” din PSD şi, în perspectiva alegerilor generale, s-a vorbit intens despre întoarcerea la sânul partidului-mamă a celor asociaţi exagerat de mult timp cu Traian Băsescu. Diferenţele mici înregistrate între USL şi APEL, având consiliul municipal Piatra Neamţ şi pe cel judeţean în prim-plan, au alimentat repede varianta unei conlucrări USL-UNPR, cu sau fără sprijin de la PP-DD, cu sau fără un acord din partea lui Gheorghe Ştefan. Într-o anume ordine cronologică acesta e primul scenariu care a circulat, nu cel cu majorităţi USL – PP-DD sau PDL – UNPR – PNŢ-CD – PP-DD. Activul PSD dădea semne de încântare şi, totodată, de resemnare. Alăturarea Culiţă Tărâţă – Ion Chelaru este imposibilă la această oră, iar poziţiile politice deţinute de senatorul romaşcan la nivel naţional îl fac încă greu de înlăturat, deşi după prostia cu numirea ca prefect a lui Dan Vasile Constantin se configura o şansă. Se cuvine amintit că retragerea lui Constantin nu a avut legătură cu o pretinsă incompatibilitate între candidatura la consiliul judeţean şi funcţia de prefect. Veritabila perdea de fum lansată a avut menirea exclusivă de-a acoperi numirea „originală” – calitatea de funcţionar public, de care Constantin avea grabnic nevoie, nu se dobândeşte în câteva zile! Chelaru, fireşte, nu şi-a recunoscut contribuţia.

Pentru ratarea definitivă a scenariului a mai contat ceva: cuvântul dat de Tărâţă lui Ştefan a fost cuvânt. Este posibil să vină şi un moment al adevărului dureros, mai spre toamnă, numai când şi dacă se va „opera” suspendarea preşedintelui Băsescu.

Anticiocoism cu profit

Şi jocul făcut de Mihai Fărcăşanu, preşedintele PP-DD Neamţ, este cunoscut, în mare, cititorilor noştri. (Un comentariu pe această temă găsiţi aici.) Ziua critică a fost duminică, 24 iunie. Atât fruntaşii şi negociatorii USL, cât şi activul PP-DD au aflat de pe site-ul nostru şi de la colegii din presă despre semnarea Protocolului de colaborare politică în judeţul Neamţ cu partidele din APEL. Surprinderea a atins cotele uluirii în rândul USL. În timp ce unii participanţi la negocieri s-au ferit să recunoască oficial acordul aproape parafat sâmbătă, Ion Chelaru a declarat sec: „Noi am purtat negocieri cu Mihai Fărcăşanu, confirm. Acestea erau în plină desfăşurare. Nu-mi explic decizia! Am discutat şi perspectiva unei colaborări lungi, am discutat despre vicepreşedinţi şi viceprimari. Nu-mi explic!”

Fărcăşanu nu a fost nici el singur la negocieri. Plimbarea binecuvântării unei decizii între organizaţia judeţeană, una fruntaşă în toată regula (a obţinut al patrulea rezultat pe ţară – n.a.) şi Comisia de coordonare electorală condusă de preşedintele Simona Man ameţise pe toată lumea. Mesajele confuze şi contradictorii prezentate pe OTV adânceau neînţelegerea. Aşa se face că luni a fost fierbere mare în PP-DD Neamţ. Abia spre seară, Mihai Fărcăşanu a admis relaxat: „Se naşte pacea din PP-DD între Mihai Fărcăşanu şi Monica Anton (candidata la primar de Piatra Neamţ, virtual viceprimar în orice combinaţie majoritară din consiliu – n.a.). Azi, după ora 17, am şters asperităţile interne din PP-DD”. O zi mai târziu, Monica Anton a confirmat liniştea şi a negat existenţa vreunei neînţelegeri cu Fărcăşanu.

Astfel, se deschidea clar drumul Monicăi Anton spre o funcţie de viceprimar la Piatra Neamţ, lui Mihai Fărcăşanu fiindu-i pregătit un post de vicepreşedinte la Consiliul judeţean. Neoficial, încă de luni se vorbea despre Dragoş Chitic ca al doilea viceprimar şi Mircea Pintilie ca vicepreşedinte de judeţ. Un alt nume pomenit pentru vicepreşedinte era Gabriel Farcaş (UNPR). Anterior, în varianta USL – PP-DD, într-o schemă de lucru credibilă, apăreau Aurelia Simionică şi Dan Vasile Constantin, în loc de Chitic şi Pintilie. Era schema care prevedea şi urcarea lui Vasile Pruteanu în fotoliul de prefect, această ambiţie reţinându-se în contul lui Dorinel Ursărescu, preşedintele PNL Neamţ. Cu un mandat întreg de parlamentar la activ, Pruteanu putea (poate) fi numit perfect legal, fără riscul ruşinii cu numirea lui Dan Vasile Constantin. Ruşinea cu Pruteanu este alta şi-i binecunoscută.

Sub spectrul boicotului?

La ceremonia de depunere a jurământului de către preşedintele ales al CJ Neamţ, luni dimineaţă, au participat doar doi dintre consilierii aleşi ai USL: Bogdan Onu şi Neculai Andone. (Cei doi absenţi de la PP-DD nu se mai socotesc, căci pacea din partid a fost confirmată.) Drept e că nu există o obligaţie de participare. În condiţiile legii, preşedintele tribunalului şi prefectul sunt suficienţi. Însă, la Neamţ, ştim că nimic nu e întâmplător. Figuri importante din PSD şi PNL au negat boicotul organizat. De parcă erau vorbiţi între ei, spuneau că aleşii lor fie au avut teabă, fie n-au fost invitaţi. Curios, toţi au fost surprinşi să afle de participarea lui Onu şi Andone. Deloc curios, s-au găsit consilieri şi primari care să confirme - neoficial şi cu teamă – că a fost vorba despre un boicot.

Întrebările care se nasc sunt naturale: a fost un simplu gest de frondă, o repetiţie pentru boicotarea şedinţei de constituire a consiliului judeţean sau e un semnal cu tâlc? La fel de natural, întrebările se pot extinde şi asupra consiliului municipal Piatra Neamţ. La constituire, ambele autorităţi deliberative au nevoie de participarea a două treimi dintre consilierii aleşi. Altfel, şedinţa nu se ţine şi degeaba ai asigurată majoritatea simplă, de lucru, pentru alegerea comisiilor, a viceprimarilor  şi vicepreşedinţilor. De aici încolo, paşii ce trebuie urmaţi diferă. Preşedintele CJ convoacă o nouă şedinţă după două zile pentru consiliul său, iar prefectul în termen de trei zile pentru consiliul local. Lipsa cvorumului duce la o treia convocare, peste alte două şi, respectiv, trei zile. După trei absenţe nemotivate, preşedintele şi prefectul declară vacante locurile neacoperite, la rând venind supleanţii. Se reia ciclul de convocări şi, la limită, în termen de 30 de zile, se organizează alegeri pentru completarea locurilor vacante, nu pentru toate locurile din consiliu. Va risca USL? Greu de crezut, mai ales în condiţiile în care, cel puţin la CJ, chiar sub riscul excluderii ulterioare din PSD şi PNL, există consilieri dispuşi să participe la şedinţa de constituire. Pe de altă parte, în eventualitatea unor alageri parţiale, USL are numai de pierdut.

Aşa se face că răspunsul căutat ar putea fi un melanj de frondă şi tâlc. Explicaţia vine tot din lege. Şedinţele de consilii se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor în funcţie. La Piatra Neamţ, majoritatea parafată duminică e la limită (12 la 11), în timp ce la CJ se mai poate respira cu 20 la 15. Încurcătura vine din faptul că sunt cazuri care impun alte majorităţi. De pildă, la adoptarea bugetului, contractarea de împrumuturi, stabilirea de taxe şi impozite locale este necesar votul majorităţii consilierilor în funcţie. Dacă peste aceste situaţii se poate trece printr-un exerciţiu de disciplină desăvârşită, la hotărârile privind patrimoniul trebuie o majoritate de două treimi din numărul consilierilor în funcţie, una imposibil de garantat fără USL. Cu alte cuvinte, mai e mult până departe...

Ultima oră: cu Farcaş şi Fărcăşanu, înainte!

Şedinţa de constituire a CJ Neamţ a fost convocată miercuri, 27 iunie, începând cu ora 11, la sediul Palatului Administrativ din Piatra Neamţ.  Aleşii din partea USL au fost prezenţi şi şedinţa ar fi decurs lin, fără istoric, dacă USL nu-şi arăta colţii la votarea vicepreşedinţilor. Fără să aibă o propunere proprie, pe lângă Gabriel Cristian Farcaş şi Mihai Fărcăşanu, au combătut modelul buletinului de vot, procedura de votare şi contabilizarea voturilor. Gaz pe foc, prin explicaţii neconvingătoare, a pus Mihaela Ignatovici, susţinută cu naturaleţe de Cristina Mititelu. Adică fostul secretar al judeţului, recuperată inexplicabil de la pensie de Mircea Pintilie, şi interimara lăsata moştenire pentru o vreme. Stăpân pe proceduri, preşedintele Tărâţă a trecut prin votul consilierilor modelul de buletin şi procedura. Colţii arătaţi de USL s-au concretizat prin refuzul de a participa la votarea vicepreşedinţilor. Un fel de boicot mai mic, pentru impresie artistică... Finalul a însemnat alegerea lui Farcaş şi Fărcăşanu, cu câte 20 de voturi din cele 20 valabil exprimate. Fără îndoială, e un preţ serios plătit de PDL.

Farcaş şi Pintilie - predare de ştafetă

Gabriel Farcaş, mai puţin cunoscut publicului larg, are 43 de ani, este de loc din Roman şi deţine funcţia de şef al Agenţiei Neamţ a Autorităţii Rutiere Române. E căsătorit şi are doi copii. A absolvit Facultatea de Energetică din Iaşi, după care a urmat studii de ştiinţe politice şi administraţie publică. Lucrează, în prezent, la un masterat în drept european.

Strict pentru evidenţe, la şedinţă au participat 30 de consilieri aleşi şi 4 supleanţi. Au renunţat la mandatele de Gheorghe Ştefan, Dan Laurenţiu Leoreanu, Culiţă Tărâţă (este preşedinte legal în funcţie – n.a.) şi Răzvan Bobeanu. Locul lor a fost luat de Dan Vasiliu, Ioan Spiridonescu, Claudiu Stafie şi Gabriel Vişan. Al 35-lea vot în CJ Neamţ, potrivit legii, este al preşedintelui.

Memoria lui Ţâlică

Odată lămuriţi, măcar din „Mesagerul de Neamţ”, cum stă Vasile Pruteanu cu onoarea şi ruşinea, merită să consemnăm şi rateurile memoriei celui grabnic râvnitor la banii judeţului. Sigur, campania electorală a acestuia ar putea deveni obiect de studiu pentru o specialitate medicală foarte clar definită, de multe ori resursă de bancuri. Nu, nu vă gândiţi la dermato-venerice, ce naiba!... Doamna doctor Vulpe şi urmaşii săi în profesiune, cu sediul secţiei dincolo de morga din Piatra Neamţ, pot confirma despre ce e vorba. Chiar fără a risca un diagnostic, personalitatea multiplă e uşor sesizabilă şi reprezintă un caz grav pe tărâm social, pentru a nu mai vorbi despre complicaţiile politice. Contribuţia memoriei zglobii este covârşitoare.

Una dintre piesele definitorii pentru personalitatea Pruteanului vine din 2007, de la vreme de primăvară. Pe 19 aprilie Parlamentul votează pentru suspendarea preşedintelui Băsescu, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă, şi 10 abţineri. Suspendarea devine efectivă o zi mai târziu. Pe 19 mai se organizează Referendum, Băsescu obţinând 74,48% voturi favorabile rămânerii în funcţie. Timp de aproape o lună de zile, cei din Partidul Liberal Democrat şi Partidul Demcrat au luptat prin şi cu orice mijloace să-şi apere titularul de la Cotroceni, demonizând pe „cei 322” şi susţinătorii lor. În Neamţ, Vasile Pruteanu a fost unul dintre cei mai acerbi apărători. Pe atunci era mare fruntaş PLD. Nu a precupeţit niciun efort pentru a pune la zid PSD (iniţiatorul procedurilor de suspendare, partidul care-l pusese prefect), PNL (partidul care-i dăduse pâinică bună de deputat) şi pe Dan Voiculescu de la PC, cel din urmă preşedinte al Comisiei de anchetă privind suspendarea preşedintelui, care stabilise că preşedintele Băsescu „a încălcat Constituţia şi este implicat în fapte de natură penală”. Prin arhivele posturilor locale de televiziune ar trebui să mai existe emisiunile în care, ca un autentic acuzator public, şergea podelele cu peneliştii şi oricine se nimerea să aibă un punct devedere similar cu al foştilor colegi. Din intonaţia sa, din vehemenţa sa, a fi penelist era echivalent cu a fi un subom. Dacă nu mai sunt înregistrările, reconstituirile se pot face cu martori, nu e greu.

A cui săgeată şi ai cui trandafiri pupă azi Pruteanu de zor, se ştie. Se ştie şi ce gânduri au PSD, PNL şi PC cu preşedintele Băsescu. Motiv pentru care abia aştept ziua în care Don Ţâlică va striga, ca din gură de şarpe, „Jos Băsescu!”. E în stare. Însă mă tem de ziua în care premierul Victor Ponta şi candidatul la preşedinţie Crin Antonescu ar garanta pentru Pruteanu. Deşi, la rigoare vorbind, parcă nu l-aş vedea pe Ponta strigând „Jos Tărâţă, sus Pruteanu!”. Cel puţin fostul deputat Răzvan Bobeanu, actualul deputat Ioan Munteanu şi fostul candidat Liviu Harbuz pot confirma îndoiala.

Lupte grele cu Negelschi...

Liviu Ngelschi e avocat și consilier local PNL la Piatra Neamț. Ca avocat, are cabinet propriu și este asociat într-o societate profesională cu Valentin Trifescu, fostul decan al Baroului Neamț. Pe societate a încheiat contracte de asistență juridică scandaloase, pe sume incredibile, cu Spitalul județean, CJ Neamț și municipiul Piatra Neamț. Cel din urmă, fiindcă trăim în Piatra Neamț, unde incompatibilitatea aleșilor locali e doar temă de interpretări comice, a deranjat doar presa și opinia publică. Negelschi a fost și este implicat într-o sumedenie de societăți comerciale. Conform documentării noastre, nu declarațiilor de interese. În unele firme a fost și este administrator, dar a păstrat “secretul” pentru el – n-a vrut să-l împărtășească și Baroului, cum cere legea. Care lege, afurisita de ea, mai și interzice categoric unui avocat să fie administrator-unic, dar asta-i din alt film, unul în care e vorba despre stat de drept și supremația legii. Ce au de spus șeful politic (Viorel Chirilă, președinte PNL Piatra Neamț) și cel profesional (senatorul PSD Ion Chelaru, decanul Baroului Neamț) despre Liviu Negelschi, aflați în cele ce urmează.
 
Dublu standard la PNL
Comentînd mai mult de nevoie decît de voie acuzațiile de incompatibilitate formulate împotriva consilierului PNL care cîștigă bani direct pe seama orașului unde este ales local, Viorel Chirilă începe ezitant: “Nu știu să judec eu. Este ilegal?… Nu am studiat legea. Dacă este ilegal, este de condamnat”. Apoi își aduce aminte că este în opoziție: “Faptul că un consilier al Opoziției are contracte cu Puterea nu înseamnă că este ilegal. Grav ar fi cu cei de la Putere să aibă astfel de contracte. De fapt majoritatea lor are contracte cu instituții controlate tot de ei”. Cît privește prestația politică a lui Negelschi în consiliul local, numai de bine, disciplină pe toată linia: “Pînă acum a votat cum au hotărît consilierii USL. A cerut lămuriri, a intervenit a luat cuvîntul”. După care sensibilitatea subiectului, unul perfect neconvenabil pentru un partid care face mereu caz de conduită și onoare, își cere tributul: “Problema e la nivel de etică și morală – ar trebui să nu faci asemenea contracte. Eu nu fac cercetări. În momentul în care un consilier are activități incompatibile, alții trebuie să facă investigații. La legea avocaturii nu mă pricep! După articolele scrise de dumneavoastră să facă ei (baroul – n.red) cercetări. Eu, ca și coleg, nu pot să-l reclam”.
Discuția a ajuns și la consilierii locali ai Puterii acuzați de incompatibilitate. Viorel Chirilă a și indicat două persoane de care să ne ocupăm, pe motiv că “au incompatibilități severe”. I-am propus să dea dînsul tonul, că tot pare a deține date interesante…

Decanul Baroului, mai hotărît ca în politică
Într-o primă etapă, cînd cazul i-a fost prezentat doar în termeni generici, senatorul Ion Chelaru n-a ezitat: “Este o incompatibilitate clară. Spuneți-mi despre cine e vorba și îl pun în discuția Consiliului Baroului”. Între timp s-a aflat că este vorba despre avocatul Negelschi, iar problemele cu Statutul avocatului și Legea exercitării profesiei sînt mai limpezi decît reforma în Sănătate fabricată sub înaltul patronaj al președintelui Băsescu. Ion Chelaru: “Nu, nu se poate!… Eu nu știam de acest caz, de la dumneavoastră am aflat. Dacă domnul avocat nu a făcut nimic și nu a notificat calitatea de administrator, în mod normal secretara Baroului face automat o sesizare după cele apărute în presă. Dacă nu, oricum vineri (20 ianuarie 20102 – n.a.) analizăm situația în Consiliul Baroului și luăm măsuri”. Ce-i drept, e prima ședință a consiliului din acest an – nici nu ar fi avut cînd să reacționeze mai repede.
Cum avocatul Chelaru face și legi de ani buni de zile, l-am rugat să comenteze și vestitele contribuții personale ale secretarului municipiului, Vasile Vișan, care nu vede niciodată incompatibilități cu statutul aleșilor locali. Iată ce declară Ion Chelaru: “Este dreptul la opinie al domnului Vișan. Cu consiliul local cred că este o problemă. De fapt noi am recomandat avocaților să găsească soluții, să evite astfel de situații”.

Ce scrie la legi
* Legea 51/1995 (privind exercitarea profesiei de avocat), art. 14:
Pentru a marca limpede o parte din cadrul de referință al documentării, se cuvin cîteva precizări ce decurg din Legea 51/1995 (privind exercitarea profesiei de avocat) și Statutul profesiei de avocat. Astfel, în lege scrie clar la art. 14:
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decît cea de avocat; (…)
c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț. 
* Statutul profesiei de avocat, art. 30:
(1) Sînt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:
a) faptele personale de comerț exercitate cu sau fără autorizație; (…)
d) calitatea de președinte al consiliului de administrație, administrator unic, sau membru în comitetul de direcție al unei societăți comerciale pe acțiuni sau cu răspundere limitată.
(2) Avocatul poate fi asociat sau acționar la societățile comerciale cu răspundere limitată sau la cele pe acțiuni.
(3) Avocatul poate îndeplini funcția de membru în consiliul de administrație al unei societăți comerciale pe acțiuni sau cu răspundere limitată, cu obligația de a aduce acest fapt la cunoștința decanului baroului în care își exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicațiile asupra condițiilor în care el exercită funcția de membru al consiliului de administrație și va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidențialității.
(4) Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcției de membru al consiliului de administrație este sau devine incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților poate,îin orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcția pe care o ocupă.
* Legea 161/2003 (privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei), art. 90:
Consilierii locali care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
Încălcarea dispoziției de mai sus atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.
Constatarea încetării mandatului de consilier local se face prin ordin al prefectului,
la propunerea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Ordinul emis de prefect
poate fi atacat la instanţa de contencios administrativ competentă.
Prevederile referitoare la încheierea de drept a mandatului nu se aplică dacă, până
la emiterea ordinului de către prefect, se face dovada că încălcarea dispoziţiilor art.
90 a încetat (art. 92)

Gînduri pentru Mihaela Ignatovici Lazăr

După ce v-aţi delectat cu o asemenea "dedicaţie" în contul Mihaelei Ignatovici Lazăr, inamovibila şi nepensionabila "fiureriţă de judeţ", vă invit la relaxare, cu şi prin fotografia de mai jos.

 În stînga e Radu Tudorel, poate ultimul consilier judeţean PSD un pic mai radical. Lîngă el e primarul PSD de Ceahlău, Costică Şchiopu. Oare ce citesc ei?... Se întîmpla vineri după-amiază, la vreme de comedie la PSD Neamţ. Consilierul s-a întors să se enerveze pînă la capăt cu inamovibilul lor de preşedinte, avocăţelul Alin Antochi; primarul a plecat acasă şi a zis că pînă la viitoarele alegeri locale nu-şi mai pierde timpul pe la partid.

Groparii PSD de la PSD

Nu, nu m-am lăsat pe tînjală, dar nici să scriu numai despre cai parcă nu se făcea. Mă-nţelegeţi, eu aş putea povesti într-una despre cel mai frumos animal. Cine a apucat ediţia de colecţie a Mesagerului de joia trecută a citit "A XI-a poruncă: să iubiţi caii", cine nu - nu, asta e.
Au trecut şi alegerile furtunos-tulburătoare din colegiul 6. Am astăzi convingerea că PSD nu găsea alt candidat dispus să lupte pe banii săi nu atît cu Adrian Rădulescu, cît cu Gigi Ştefan şi mai ales cu... PSD Neamţ. Pentru că asta i s-a întîmplat lui Liviu Harbuz.

Senatorul eolian

Deputaţii Munteanu şi Tărîţă n-au făcut prin implicarea lor la vedere decît să ofere o şansă în plus lui Rădulescu. Strict pentru interesele personale şi publice cred în continuare că Rădulescu le era mai util la Ministerul Agriculturii.
Rezultatele penibile obţinute de Harbuz în cîteva comune cu primari PSD sînt cunoscute şi răscomentate la această oră. Vina nu e a candidatului, nici a primarilor, ci a organizaţiei judeţene a PSD care nu știe pe ce lume trăiește.
Nu m-am implicat defel în campanie, dar - cu subiectivitatea dată de prietenia cu Liviu - am urmărit-o cu destulă atenţie. Fără echipa de campanie adusă de la Bucureşti şi din ţară, n-avea nici o şansă la ce sprijin a avut din partea PSD Neamţ. Temerea mea iniţială se îndrepta spre PNL, datorită clivajului din organizaţie, între Roman şi Piatra Neamţ, dar m-am înşelat şi Dorinel Ursărescu a făcut o treabă onorabilă. Aş putea depune mărturie pentru cît a pătimit Harbuz pe seama senatorului Ion Chelaru, un fel de jupîn de Roman complexat din cauză că nu ajunge stăpîn de judeţ. Personajul cu mult SOV în sînge ştie că ştiu şi mai ştie că nu am chef să fiu acuzat că-mi bag nasul în mizeria unei organizaţii aflate în degringoladă nu de la plecarea lui Ioan Munteanu, ci de la debarcarea

Antochi, un rătăcit în politică

mişelească a lui Raul Bobeanu, în primăvara lui 2004. Regretatul Bobeanu chiar a fost căpitan de judeţ.
Despre preşedintele din acte al pesedeilor, Alin Antochi, sînt puţine şi clare de zis. Nu are viziune, nu înţelege şi nu se face înţeles. Restul aproape că e banal. Dacă senatorul eolian i-a făcut lui Harbuz un scandal monstru fiindcă s-a cazat la Hanul Răzeşilor şi nu alături, la Hanul Ancuţei, la protejata sa Nuşa Chiriac, imaginaţi-vă că Antochi, duminică seară, înainte de închiderea urnelor, nu avea altă grijă decît să umble cu penibile pîrîciuni telefonice la adresa candidatului. Şi astea-s, aşa, două glumiţe de coloratură, dar definitorii pentru grijile şi priorităţile celor doi politicieni.
În fine, preşedintele Victor Ponta a declarat duminică seară că, indiferent de rezultate, la anul va merge pe mîna aceloraşi doi candidaţi pentru colegiile din Maramureş şi Neamţ. Mai vedem.

Update 1: Liviu Harbuz a avut închis dumincă doar unul dintre telefoane. Cel care apăruse pe internet, cu o zi înainte, într-un anunţ de vînzări atractive. Ce era să facă omul?

Update 2: O demisie a lui Valeriu Tabără și numirea viitorului deputat Adrian Rădulescu în funcția de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale cred că n-ar mira pe nimeni.

Victor Ponta în recital la lansarea lui Liviu Harbuz: „Desfiinţăm Ministerul Dezvoltării Regionale!”

Prezentarea oficială a lui Liviu Harbuz, candidatul USL pentru alegerile ce se desfăşoară pe 21 august în colegiul 6 din Neamţ, a prilejuit un adevărat recital pentru Victor Ponta. În conferinţa de presă organizată la Hanul Răzeşilor, preşedintele PSD a trecut cu dezinvoltură prin condiţia primarilor („Primarul nu trebuie să fie un cerşetor la poarta doamnei Udrea”), soarta libertăţii de exprimare („Prin comparaţie cu Republica Flutur, în Neamţ mai ai voie să vorbeşti!”) şi l-a atacat fără menjamente pe Adrian Rădulescu, secretar de Stat în Ministerul Agriculturii, candidatul PDL („Un candidat care lucrează pentru buzunarele unor agricultori”). Pornind de la ultima incendiere de autoturism din Piatra Neamţ, Ponta a ajuns la lumea interlopă: „PDL este complet legat de lumea interlopă. Nu numai în Neamţ, vorbesc la nivel naţional”. În privinţa schimbării directorilor de instituţii deconcentrate din teritoriu, USL are o veste care sună spectaculos: „Nu, nu-i schimbăm, le desfiinţăm cele 6.500 de posturi politice”.

Subiectul Ioan Munteanu, subiect nelipsit la toate acţiunile unde participă cel puţin un lider PSD, a avut parte de o abordare călduroasă, mai ales pe fondul speculaţiilor legate de revenirea sa în PSD: „Domnul Munteanu e un deputat care la toate voturile importante a votat contra puterii actuale pentru că a fost corect”. Mai mult, Ponta nu a luat în considerare temerile unora despre cum îşi va exercita Ioan Munteanu influenţa în rîndul primarilor în perspectiva alegerilor din august.

Cum multe întrebări au gravitat în jurul dezastrului naţional reprezentat de necheltuirea fondurilor europene nerambursabile, Vicror Ponta a anunţat una dintre primele măsuri avute în vedere de USL: „Ministerul Dezvoltării Regionale trebuie desfiinţat. Atribuţiile trebuie să treacă la regiunile de dezvoltare”.

Printre invitaţii de diverse ranguri politice a fost remarcat şi Viorel Hrebenciuc, a cărui prezenţă alături de Liviu Harbuz e considerată, de către cunoscătorii jocului politic, un semnal important în sprijinirea celebrului medic veterinar care a venit să candideze aproape de casă. Liviu Harbuz s-a născut la Piatra Neamţ, în 1962 şi este absolvent al Colegiului Naţional „Calistrat Hogaş”.

Marcoci - căciulă mare, şorţ pe măsură

PSD Neamţ, încă de cînd se născuse ca FDSN, cu Ioan Bivolaru în frunte, a fost fala rezervei de cadre politice din judeţ. A avut şi preşedinţi destoinici, oameni respectaţi, precum Raul Bobeanu şi Ioan Munteanu. Mă uit acuma la recuperarea lui Vlad Marcoci din debaraua (sau, dacă vreţi, de pe "varianta") politicii şi mă ia ameţeala cînd mă gîndesc cîtă onoare şi seriozitate zac în el. E suficient să arunci o privire pe pagina lui de internet şi înţelegi încă o dată ce feste îţi poate juca o oglindă.
Va încerca să candideze pe undeva, printr-un colegiu unde voturile ţi le aduc alţii sau aştepţi miracole de la redistribuire? Va funcţiona căciula de protecţie asigurată de tot mai comicul USL Neamţ? Mai vedem, urmărim, comentăm. Cu puţin noroc, poate vine şi confirmarea că recuperarea lui Bebiţă e o afacere ca-ntre fraţi. Despre cei cu şorţuleţe, loje şi templu e vorba, să nu fie dubii.