MAI E MULT PÂNĂ DEPARTE...

Mihai Fărcăşanu, Culiţă Tărâţă şi Gabriel Farcaş

Autonomie locală fără autorităţi executive şi deliberative nu există. Executivul este reprezentat de primari şi preşedinţii consiliilor judeţene, iar partea deliberativă revine consiliilor locale, judeţene, de sector, plus cel general al Capitalei. Aşa scrie într-o lege celebră: Legea 215 din 2001, modifificată în repetate rânduri, a cărei versiune actualizată şi valabilă la 20 iunie 2012 este disponibilă prin CTCE Piatra Neamţ.

Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale nu trebuie să uite că autonomia locala este numai administrativă şi financiară. Pe de altă parte, raporturile dintre autorităţile locale mici şi cea judeţeană se bazează pe autonomie, legalitate, responsabilitate, cooperare şi solidaritate, fără a exista raporturi de subordonare. Nici între consiliile locale şi primari nu există asemenea raporturi. Există, în schimb, o serie de raporturi de subordonare politică.

Scenariul durerilor

Alegerile din 10 iunie au adus, în Neamţ, o hartă şi o împărţire politică binecunoscute la această oră. Un aspect trecut de mulţi cu vederea este că, din momentul înmânării certificatelor doveditoare a calităţii de ales local, APEL a devenit istorie. A fost o alianţă electorală şi, pe mai departe, discutăm despre PDL, UNPR şi PNŢ-CD. Este, de fapt, detaliul care a alimentat un scenariu de majoritate politică rostit cu temere, în surdină, aproape conspirativ, dar cu încântare din partea multora. UNPR susţine guvernul Ponta la nivel parlamentar, înţelegerea fiind întărită de un document semnat de preşedinţii PSD şi UNPR. Grosul partidului condus de Gabriel Oprea e asigurat de „plecaţii” din PSD şi, în perspectiva alegerilor generale, s-a vorbit intens despre întoarcerea la sânul partidului-mamă a celor asociaţi exagerat de mult timp cu Traian Băsescu. Diferenţele mici înregistrate între USL şi APEL, având consiliul municipal Piatra Neamţ şi pe cel judeţean în prim-plan, au alimentat repede varianta unei conlucrări USL-UNPR, cu sau fără sprijin de la PP-DD, cu sau fără un acord din partea lui Gheorghe Ştefan. Într-o anume ordine cronologică acesta e primul scenariu care a circulat, nu cel cu majorităţi USL – PP-DD sau PDL – UNPR – PNŢ-CD – PP-DD. Activul PSD dădea semne de încântare şi, totodată, de resemnare. Alăturarea Culiţă Tărâţă – Ion Chelaru este imposibilă la această oră, iar poziţiile politice deţinute de senatorul romaşcan la nivel naţional îl fac încă greu de înlăturat, deşi după prostia cu numirea ca prefect a lui Dan Vasile Constantin se configura o şansă. Se cuvine amintit că retragerea lui Constantin nu a avut legătură cu o pretinsă incompatibilitate între candidatura la consiliul judeţean şi funcţia de prefect. Veritabila perdea de fum lansată a avut menirea exclusivă de-a acoperi numirea „originală” – calitatea de funcţionar public, de care Constantin avea grabnic nevoie, nu se dobândeşte în câteva zile! Chelaru, fireşte, nu şi-a recunoscut contribuţia.

Pentru ratarea definitivă a scenariului a mai contat ceva: cuvântul dat de Tărâţă lui Ştefan a fost cuvânt. Este posibil să vină şi un moment al adevărului dureros, mai spre toamnă, numai când şi dacă se va „opera” suspendarea preşedintelui Băsescu.

Anticiocoism cu profit

Şi jocul făcut de Mihai Fărcăşanu, preşedintele PP-DD Neamţ, este cunoscut, în mare, cititorilor noştri. (Un comentariu pe această temă găsiţi aici.) Ziua critică a fost duminică, 24 iunie. Atât fruntaşii şi negociatorii USL, cât şi activul PP-DD au aflat de pe site-ul nostru şi de la colegii din presă despre semnarea Protocolului de colaborare politică în judeţul Neamţ cu partidele din APEL. Surprinderea a atins cotele uluirii în rândul USL. În timp ce unii participanţi la negocieri s-au ferit să recunoască oficial acordul aproape parafat sâmbătă, Ion Chelaru a declarat sec: „Noi am purtat negocieri cu Mihai Fărcăşanu, confirm. Acestea erau în plină desfăşurare. Nu-mi explic decizia! Am discutat şi perspectiva unei colaborări lungi, am discutat despre vicepreşedinţi şi viceprimari. Nu-mi explic!”

Fărcăşanu nu a fost nici el singur la negocieri. Plimbarea binecuvântării unei decizii între organizaţia judeţeană, una fruntaşă în toată regula (a obţinut al patrulea rezultat pe ţară – n.a.) şi Comisia de coordonare electorală condusă de preşedintele Simona Man ameţise pe toată lumea. Mesajele confuze şi contradictorii prezentate pe OTV adânceau neînţelegerea. Aşa se face că luni a fost fierbere mare în PP-DD Neamţ. Abia spre seară, Mihai Fărcăşanu a admis relaxat: „Se naşte pacea din PP-DD între Mihai Fărcăşanu şi Monica Anton (candidata la primar de Piatra Neamţ, virtual viceprimar în orice combinaţie majoritară din consiliu – n.a.). Azi, după ora 17, am şters asperităţile interne din PP-DD”. O zi mai târziu, Monica Anton a confirmat liniştea şi a negat existenţa vreunei neînţelegeri cu Fărcăşanu.

Astfel, se deschidea clar drumul Monicăi Anton spre o funcţie de viceprimar la Piatra Neamţ, lui Mihai Fărcăşanu fiindu-i pregătit un post de vicepreşedinte la Consiliul judeţean. Neoficial, încă de luni se vorbea despre Dragoş Chitic ca al doilea viceprimar şi Mircea Pintilie ca vicepreşedinte de judeţ. Un alt nume pomenit pentru vicepreşedinte era Gabriel Farcaş (UNPR). Anterior, în varianta USL – PP-DD, într-o schemă de lucru credibilă, apăreau Aurelia Simionică şi Dan Vasile Constantin, în loc de Chitic şi Pintilie. Era schema care prevedea şi urcarea lui Vasile Pruteanu în fotoliul de prefect, această ambiţie reţinându-se în contul lui Dorinel Ursărescu, preşedintele PNL Neamţ. Cu un mandat întreg de parlamentar la activ, Pruteanu putea (poate) fi numit perfect legal, fără riscul ruşinii cu numirea lui Dan Vasile Constantin. Ruşinea cu Pruteanu este alta şi-i binecunoscută.

Sub spectrul boicotului?

La ceremonia de depunere a jurământului de către preşedintele ales al CJ Neamţ, luni dimineaţă, au participat doar doi dintre consilierii aleşi ai USL: Bogdan Onu şi Neculai Andone. (Cei doi absenţi de la PP-DD nu se mai socotesc, căci pacea din partid a fost confirmată.) Drept e că nu există o obligaţie de participare. În condiţiile legii, preşedintele tribunalului şi prefectul sunt suficienţi. Însă, la Neamţ, ştim că nimic nu e întâmplător. Figuri importante din PSD şi PNL au negat boicotul organizat. De parcă erau vorbiţi între ei, spuneau că aleşii lor fie au avut teabă, fie n-au fost invitaţi. Curios, toţi au fost surprinşi să afle de participarea lui Onu şi Andone. Deloc curios, s-au găsit consilieri şi primari care să confirme - neoficial şi cu teamă – că a fost vorba despre un boicot.

Întrebările care se nasc sunt naturale: a fost un simplu gest de frondă, o repetiţie pentru boicotarea şedinţei de constituire a consiliului judeţean sau e un semnal cu tâlc? La fel de natural, întrebările se pot extinde şi asupra consiliului municipal Piatra Neamţ. La constituire, ambele autorităţi deliberative au nevoie de participarea a două treimi dintre consilierii aleşi. Altfel, şedinţa nu se ţine şi degeaba ai asigurată majoritatea simplă, de lucru, pentru alegerea comisiilor, a viceprimarilor  şi vicepreşedinţilor. De aici încolo, paşii ce trebuie urmaţi diferă. Preşedintele CJ convoacă o nouă şedinţă după două zile pentru consiliul său, iar prefectul în termen de trei zile pentru consiliul local. Lipsa cvorumului duce la o treia convocare, peste alte două şi, respectiv, trei zile. După trei absenţe nemotivate, preşedintele şi prefectul declară vacante locurile neacoperite, la rând venind supleanţii. Se reia ciclul de convocări şi, la limită, în termen de 30 de zile, se organizează alegeri pentru completarea locurilor vacante, nu pentru toate locurile din consiliu. Va risca USL? Greu de crezut, mai ales în condiţiile în care, cel puţin la CJ, chiar sub riscul excluderii ulterioare din PSD şi PNL, există consilieri dispuşi să participe la şedinţa de constituire. Pe de altă parte, în eventualitatea unor alageri parţiale, USL are numai de pierdut.

Aşa se face că răspunsul căutat ar putea fi un melanj de frondă şi tâlc. Explicaţia vine tot din lege. Şedinţele de consilii se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor în funcţie. La Piatra Neamţ, majoritatea parafată duminică e la limită (12 la 11), în timp ce la CJ se mai poate respira cu 20 la 15. Încurcătura vine din faptul că sunt cazuri care impun alte majorităţi. De pildă, la adoptarea bugetului, contractarea de împrumuturi, stabilirea de taxe şi impozite locale este necesar votul majorităţii consilierilor în funcţie. Dacă peste aceste situaţii se poate trece printr-un exerciţiu de disciplină desăvârşită, la hotărârile privind patrimoniul trebuie o majoritate de două treimi din numărul consilierilor în funcţie, una imposibil de garantat fără USL. Cu alte cuvinte, mai e mult până departe...

Ultima oră: cu Farcaş şi Fărcăşanu, înainte!

Şedinţa de constituire a CJ Neamţ a fost convocată miercuri, 27 iunie, începând cu ora 11, la sediul Palatului Administrativ din Piatra Neamţ.  Aleşii din partea USL au fost prezenţi şi şedinţa ar fi decurs lin, fără istoric, dacă USL nu-şi arăta colţii la votarea vicepreşedinţilor. Fără să aibă o propunere proprie, pe lângă Gabriel Cristian Farcaş şi Mihai Fărcăşanu, au combătut modelul buletinului de vot, procedura de votare şi contabilizarea voturilor. Gaz pe foc, prin explicaţii neconvingătoare, a pus Mihaela Ignatovici, susţinută cu naturaleţe de Cristina Mititelu. Adică fostul secretar al judeţului, recuperată inexplicabil de la pensie de Mircea Pintilie, şi interimara lăsata moştenire pentru o vreme. Stăpân pe proceduri, preşedintele Tărâţă a trecut prin votul consilierilor modelul de buletin şi procedura. Colţii arătaţi de USL s-au concretizat prin refuzul de a participa la votarea vicepreşedinţilor. Un fel de boicot mai mic, pentru impresie artistică... Finalul a însemnat alegerea lui Farcaş şi Fărcăşanu, cu câte 20 de voturi din cele 20 valabil exprimate. Fără îndoială, e un preţ serios plătit de PDL.

Farcaş şi Pintilie - predare de ştafetă

Gabriel Farcaş, mai puţin cunoscut publicului larg, are 43 de ani, este de loc din Roman şi deţine funcţia de şef al Agenţiei Neamţ a Autorităţii Rutiere Române. E căsătorit şi are doi copii. A absolvit Facultatea de Energetică din Iaşi, după care a urmat studii de ştiinţe politice şi administraţie publică. Lucrează, în prezent, la un masterat în drept european.

Strict pentru evidenţe, la şedinţă au participat 30 de consilieri aleşi şi 4 supleanţi. Au renunţat la mandatele de Gheorghe Ştefan, Dan Laurenţiu Leoreanu, Culiţă Tărâţă (este preşedinte legal în funcţie – n.a.) şi Răzvan Bobeanu. Locul lor a fost luat de Dan Vasiliu, Ioan Spiridonescu, Claudiu Stafie şi Gabriel Vişan. Al 35-lea vot în CJ Neamţ, potrivit legii, este al preşedintelui.