Rătăciţi în tradiţie: Învăţăturile lui Mihai Fărcăşanu către alegătorul nemţean

Despre Mihai Fărcăşanu s-a scris cu generozitate în presa noastră. Şi la liber (inclusiv în paginile noastre), şi în regim publicitar (inclusiv la noi). Scorul obţinut de PP-DD în Neamţ, la alegeri, este cunoscut. S-au căutat explicaţii, ne-am dat cu părerea, am făcut observaţii. Unii nu s-au trezit încă din mirare, alţii mulţumesc Cerului că oamenii în mov, candidaţii poporului, n-au obţinut mai multe voturi. Câţiva, rătăciţi de-a binelea, bat câmpii cu pasul, încercând să afle spre cine s-ar fi dus voturile dacă Fărcăşanu şi ai săi spuneau alegătorilor, în clar, să se aştepte la alianţe.

Mihai Fărcăşanu

Ora adevărului, se ştie, vine la constituirea consiliilor. Se pare că nici unii nu am înţeles de la început înţelesul protocolului de colaboare PDL – UNPR – PNŢ-CD – PP-DD. Acolo se vorbea de consiliul local Piatra Neamţ, de cel judeţean, de toamna electorală. La comune balamucul se întrevedea, de fapt, încă înainte de semnarea documentului, iar luni după-amiază clocotele se auzeau până la Piatra. PP-DD nu avea nici o reţinere în a pregăti majorităţi comunale alături de USL! Protocolul de duminică e unul perfect liber-schimbist, dar cu două promisiuni de certitudine în dreptul primarului Gheorghe Ştefan şi al preşedintelui Culiţă Tărâţă. Cei doi au nevoie de o perioadă de linişte dată de majorităţi de lucru în consiliile lor şi au obţinut-o. Drept dovadă, despre Roman nu s-a pomenit măcar în treacăt, ca pentru consolidarea imaginii alianţei. Primarul Leoreanu, pur şi simplu, nu are nevoie de parteneri decât pentru confort. Cu alte cuvinte, ne-a fost livrat un „protocol în patru, pentru doi”. Merge? Merge, în politică merge uns. Un popă mai lipsea de la semnarea protocolului, dar duminică dimineaţă e imposibil de găsit vreunul liber de sarcini. (În trecut se făcea altfel: se transportau consilierii aleşi la Mănăstirea Bistriţa şi jurau, care pe icoane, care pe Biblie, destui ţinând - pe-ascuns - încrucişate indexul şi mijlociul de la mâna stângă, să anuleze jurământul.)

A acorda, acum, atenţie prea multă detaliilor discrete ale protocolului, e pierdere de timp. Nu va dura mult şi vom observa efectele în Piatra şi în judeţ. Efecte se traduce prin beneficii în contul PP-DD şi al asociaţilor. Campania şi alegerile au trecut, iar violentul jurământ anticiocoiesc, rostit de Dan Diaconescu, la Casa de Cultură, împreună cu activul de partid, candidaţii şi admiratorii în mov, parcă a fost şters cu buretele. În politică merge. Arta compromisului i se zice în genere, dacă n-aţi aflat până acum. S-a chemat soluţie imorală doar când Dan Voiculescu şi umanisto-conservatorii săi au fost „întorşi” şi depuşi de preşedintele Băsescu pe altarul Dreptăţii şi Adevărului de odinioară.

Fără îndoială, vom auzi vorbe mieroase şi în legătură cu integrarea proiectelor politice susţinute de PP-DD Neamţ în agendele politico-administrative garantate de Ştefan şi Tărâţă. Pe cine-o interesa, dintre votanţii PP-DD, e imposibil de estimat. Repertoriul abordat în campanie a funcţionat, voturile s-au adunat şi Fărcăşanu a negociat astfel încât partidul condus de el să deţină putere reală în judeţ. Deţinerea puterii, accesul direct la ea reprezintă adevăratele mize în politică. Fărcăşanu o demonstrează, indiferent dacă asta mai convine sau nu cui l-a votat. Dincolo de putere e condamnarea la opoziţie sau la dispariţie, ceea ce s-a dovedit a fi inacceptabil. Mai mult, Fărcăşanu a aplicat perfect şi regula „Don’t miss the moment!”. Nu rata clipa, pe româneşte. Negocierea şi semnarea unei înţelegeri politice, care-l urcă la putere, au fost şansa vieţii lui. A preferat certitudinea puternicilor locali în dauna celor care reprezintă guvernarea. Până şi-asta e o învăţătură. De sezon, pentru început.

MAI E MULT PÂNĂ DEPARTE...

Mihai Fărcăşanu, Culiţă Tărâţă şi Gabriel Farcaş

Autonomie locală fără autorităţi executive şi deliberative nu există. Executivul este reprezentat de primari şi preşedinţii consiliilor judeţene, iar partea deliberativă revine consiliilor locale, judeţene, de sector, plus cel general al Capitalei. Aşa scrie într-o lege celebră: Legea 215 din 2001, modifificată în repetate rânduri, a cărei versiune actualizată şi valabilă la 20 iunie 2012 este disponibilă prin CTCE Piatra Neamţ.

Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale nu trebuie să uite că autonomia locala este numai administrativă şi financiară. Pe de altă parte, raporturile dintre autorităţile locale mici şi cea judeţeană se bazează pe autonomie, legalitate, responsabilitate, cooperare şi solidaritate, fără a exista raporturi de subordonare. Nici între consiliile locale şi primari nu există asemenea raporturi. Există, în schimb, o serie de raporturi de subordonare politică.

Scenariul durerilor

Alegerile din 10 iunie au adus, în Neamţ, o hartă şi o împărţire politică binecunoscute la această oră. Un aspect trecut de mulţi cu vederea este că, din momentul înmânării certificatelor doveditoare a calităţii de ales local, APEL a devenit istorie. A fost o alianţă electorală şi, pe mai departe, discutăm despre PDL, UNPR şi PNŢ-CD. Este, de fapt, detaliul care a alimentat un scenariu de majoritate politică rostit cu temere, în surdină, aproape conspirativ, dar cu încântare din partea multora. UNPR susţine guvernul Ponta la nivel parlamentar, înţelegerea fiind întărită de un document semnat de preşedinţii PSD şi UNPR. Grosul partidului condus de Gabriel Oprea e asigurat de „plecaţii” din PSD şi, în perspectiva alegerilor generale, s-a vorbit intens despre întoarcerea la sânul partidului-mamă a celor asociaţi exagerat de mult timp cu Traian Băsescu. Diferenţele mici înregistrate între USL şi APEL, având consiliul municipal Piatra Neamţ şi pe cel judeţean în prim-plan, au alimentat repede varianta unei conlucrări USL-UNPR, cu sau fără sprijin de la PP-DD, cu sau fără un acord din partea lui Gheorghe Ştefan. Într-o anume ordine cronologică acesta e primul scenariu care a circulat, nu cel cu majorităţi USL – PP-DD sau PDL – UNPR – PNŢ-CD – PP-DD. Activul PSD dădea semne de încântare şi, totodată, de resemnare. Alăturarea Culiţă Tărâţă – Ion Chelaru este imposibilă la această oră, iar poziţiile politice deţinute de senatorul romaşcan la nivel naţional îl fac încă greu de înlăturat, deşi după prostia cu numirea ca prefect a lui Dan Vasile Constantin se configura o şansă. Se cuvine amintit că retragerea lui Constantin nu a avut legătură cu o pretinsă incompatibilitate între candidatura la consiliul judeţean şi funcţia de prefect. Veritabila perdea de fum lansată a avut menirea exclusivă de-a acoperi numirea „originală” – calitatea de funcţionar public, de care Constantin avea grabnic nevoie, nu se dobândeşte în câteva zile! Chelaru, fireşte, nu şi-a recunoscut contribuţia.

Pentru ratarea definitivă a scenariului a mai contat ceva: cuvântul dat de Tărâţă lui Ştefan a fost cuvânt. Este posibil să vină şi un moment al adevărului dureros, mai spre toamnă, numai când şi dacă se va „opera” suspendarea preşedintelui Băsescu.

Anticiocoism cu profit

Şi jocul făcut de Mihai Fărcăşanu, preşedintele PP-DD Neamţ, este cunoscut, în mare, cititorilor noştri. (Un comentariu pe această temă găsiţi aici.) Ziua critică a fost duminică, 24 iunie. Atât fruntaşii şi negociatorii USL, cât şi activul PP-DD au aflat de pe site-ul nostru şi de la colegii din presă despre semnarea Protocolului de colaborare politică în judeţul Neamţ cu partidele din APEL. Surprinderea a atins cotele uluirii în rândul USL. În timp ce unii participanţi la negocieri s-au ferit să recunoască oficial acordul aproape parafat sâmbătă, Ion Chelaru a declarat sec: „Noi am purtat negocieri cu Mihai Fărcăşanu, confirm. Acestea erau în plină desfăşurare. Nu-mi explic decizia! Am discutat şi perspectiva unei colaborări lungi, am discutat despre vicepreşedinţi şi viceprimari. Nu-mi explic!”

Fărcăşanu nu a fost nici el singur la negocieri. Plimbarea binecuvântării unei decizii între organizaţia judeţeană, una fruntaşă în toată regula (a obţinut al patrulea rezultat pe ţară – n.a.) şi Comisia de coordonare electorală condusă de preşedintele Simona Man ameţise pe toată lumea. Mesajele confuze şi contradictorii prezentate pe OTV adânceau neînţelegerea. Aşa se face că luni a fost fierbere mare în PP-DD Neamţ. Abia spre seară, Mihai Fărcăşanu a admis relaxat: „Se naşte pacea din PP-DD între Mihai Fărcăşanu şi Monica Anton (candidata la primar de Piatra Neamţ, virtual viceprimar în orice combinaţie majoritară din consiliu – n.a.). Azi, după ora 17, am şters asperităţile interne din PP-DD”. O zi mai târziu, Monica Anton a confirmat liniştea şi a negat existenţa vreunei neînţelegeri cu Fărcăşanu.

Astfel, se deschidea clar drumul Monicăi Anton spre o funcţie de viceprimar la Piatra Neamţ, lui Mihai Fărcăşanu fiindu-i pregătit un post de vicepreşedinte la Consiliul judeţean. Neoficial, încă de luni se vorbea despre Dragoş Chitic ca al doilea viceprimar şi Mircea Pintilie ca vicepreşedinte de judeţ. Un alt nume pomenit pentru vicepreşedinte era Gabriel Farcaş (UNPR). Anterior, în varianta USL – PP-DD, într-o schemă de lucru credibilă, apăreau Aurelia Simionică şi Dan Vasile Constantin, în loc de Chitic şi Pintilie. Era schema care prevedea şi urcarea lui Vasile Pruteanu în fotoliul de prefect, această ambiţie reţinându-se în contul lui Dorinel Ursărescu, preşedintele PNL Neamţ. Cu un mandat întreg de parlamentar la activ, Pruteanu putea (poate) fi numit perfect legal, fără riscul ruşinii cu numirea lui Dan Vasile Constantin. Ruşinea cu Pruteanu este alta şi-i binecunoscută.

Sub spectrul boicotului?

La ceremonia de depunere a jurământului de către preşedintele ales al CJ Neamţ, luni dimineaţă, au participat doar doi dintre consilierii aleşi ai USL: Bogdan Onu şi Neculai Andone. (Cei doi absenţi de la PP-DD nu se mai socotesc, căci pacea din partid a fost confirmată.) Drept e că nu există o obligaţie de participare. În condiţiile legii, preşedintele tribunalului şi prefectul sunt suficienţi. Însă, la Neamţ, ştim că nimic nu e întâmplător. Figuri importante din PSD şi PNL au negat boicotul organizat. De parcă erau vorbiţi între ei, spuneau că aleşii lor fie au avut teabă, fie n-au fost invitaţi. Curios, toţi au fost surprinşi să afle de participarea lui Onu şi Andone. Deloc curios, s-au găsit consilieri şi primari care să confirme - neoficial şi cu teamă – că a fost vorba despre un boicot.

Întrebările care se nasc sunt naturale: a fost un simplu gest de frondă, o repetiţie pentru boicotarea şedinţei de constituire a consiliului judeţean sau e un semnal cu tâlc? La fel de natural, întrebările se pot extinde şi asupra consiliului municipal Piatra Neamţ. La constituire, ambele autorităţi deliberative au nevoie de participarea a două treimi dintre consilierii aleşi. Altfel, şedinţa nu se ţine şi degeaba ai asigurată majoritatea simplă, de lucru, pentru alegerea comisiilor, a viceprimarilor  şi vicepreşedinţilor. De aici încolo, paşii ce trebuie urmaţi diferă. Preşedintele CJ convoacă o nouă şedinţă după două zile pentru consiliul său, iar prefectul în termen de trei zile pentru consiliul local. Lipsa cvorumului duce la o treia convocare, peste alte două şi, respectiv, trei zile. După trei absenţe nemotivate, preşedintele şi prefectul declară vacante locurile neacoperite, la rând venind supleanţii. Se reia ciclul de convocări şi, la limită, în termen de 30 de zile, se organizează alegeri pentru completarea locurilor vacante, nu pentru toate locurile din consiliu. Va risca USL? Greu de crezut, mai ales în condiţiile în care, cel puţin la CJ, chiar sub riscul excluderii ulterioare din PSD şi PNL, există consilieri dispuşi să participe la şedinţa de constituire. Pe de altă parte, în eventualitatea unor alageri parţiale, USL are numai de pierdut.

Aşa se face că răspunsul căutat ar putea fi un melanj de frondă şi tâlc. Explicaţia vine tot din lege. Şedinţele de consilii se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor în funcţie. La Piatra Neamţ, majoritatea parafată duminică e la limită (12 la 11), în timp ce la CJ se mai poate respira cu 20 la 15. Încurcătura vine din faptul că sunt cazuri care impun alte majorităţi. De pildă, la adoptarea bugetului, contractarea de împrumuturi, stabilirea de taxe şi impozite locale este necesar votul majorităţii consilierilor în funcţie. Dacă peste aceste situaţii se poate trece printr-un exerciţiu de disciplină desăvârşită, la hotărârile privind patrimoniul trebuie o majoritate de două treimi din numărul consilierilor în funcţie, una imposibil de garantat fără USL. Cu alte cuvinte, mai e mult până departe...

Ultima oră: cu Farcaş şi Fărcăşanu, înainte!

Şedinţa de constituire a CJ Neamţ a fost convocată miercuri, 27 iunie, începând cu ora 11, la sediul Palatului Administrativ din Piatra Neamţ.  Aleşii din partea USL au fost prezenţi şi şedinţa ar fi decurs lin, fără istoric, dacă USL nu-şi arăta colţii la votarea vicepreşedinţilor. Fără să aibă o propunere proprie, pe lângă Gabriel Cristian Farcaş şi Mihai Fărcăşanu, au combătut modelul buletinului de vot, procedura de votare şi contabilizarea voturilor. Gaz pe foc, prin explicaţii neconvingătoare, a pus Mihaela Ignatovici, susţinută cu naturaleţe de Cristina Mititelu. Adică fostul secretar al judeţului, recuperată inexplicabil de la pensie de Mircea Pintilie, şi interimara lăsata moştenire pentru o vreme. Stăpân pe proceduri, preşedintele Tărâţă a trecut prin votul consilierilor modelul de buletin şi procedura. Colţii arătaţi de USL s-au concretizat prin refuzul de a participa la votarea vicepreşedinţilor. Un fel de boicot mai mic, pentru impresie artistică... Finalul a însemnat alegerea lui Farcaş şi Fărcăşanu, cu câte 20 de voturi din cele 20 valabil exprimate. Fără îndoială, e un preţ serios plătit de PDL.

Farcaş şi Pintilie - predare de ştafetă

Gabriel Farcaş, mai puţin cunoscut publicului larg, are 43 de ani, este de loc din Roman şi deţine funcţia de şef al Agenţiei Neamţ a Autorităţii Rutiere Române. E căsătorit şi are doi copii. A absolvit Facultatea de Energetică din Iaşi, după care a urmat studii de ştiinţe politice şi administraţie publică. Lucrează, în prezent, la un masterat în drept european.

Strict pentru evidenţe, la şedinţă au participat 30 de consilieri aleşi şi 4 supleanţi. Au renunţat la mandatele de Gheorghe Ştefan, Dan Laurenţiu Leoreanu, Culiţă Tărâţă (este preşedinte legal în funcţie – n.a.) şi Răzvan Bobeanu. Locul lor a fost luat de Dan Vasiliu, Ioan Spiridonescu, Claudiu Stafie şi Gabriel Vişan. Al 35-lea vot în CJ Neamţ, potrivit legii, este al preşedintelui.

Chitic și Anton, adjuncții lui Pinalti

Dragoş Chitic şi Monica Anton

Dragoș Chitic (PDL) și Monica Anton (PP-DD) sunt, din această după-amiază, cei doi viceprimari aleși ai municipiului Piatra Neamț. Conform așteptărilor, conform negocierilor. Ședința de constituire a consiliului fost strâns supervizată pentru legalitate de prefectul Ilie Mitea. Contrar speranțelor de viteză, reținute în portofoliul eternului secretar Vasile Vișan, s-a desfășurat mai greoi decât ședința de la consiliul județean.

În prima parte, ședința a fost a fost condusă de consilierul veteran Gheorghe Dumitreasa, de departe cel mai iubit consilier din istoria modernă a urbei. L-au asistat mai tinerii Victor Adrian Marghidan (USL) și Vasile Cătălin Drăgușanu (USL), cel din urmă făcându-se remarcat printr-o intervenție peste rând, sancționată de prefect. Ca o curiozitate, consiliul municipal a fost validat la ora 15:47, exact la patru ore după validarea celui județean. Odată constituit consiliul, Valeriu Andrița (PDL) a fost ales președinte de ședință pentru următoarele trei luni.

Pinalti la panou

Gheorghe Ștefan a depus cel de-al treilea jurământ de credință, ultimul după cum a reafirmat, dar nu arăta a fi în apele lui.

Se numără voturi

Când a venit rândul alegerii viceprimarilor, Vasile Ouatu (PDL) l-a propus pe Dragoș Chitic (PDL), Neculai Timaru (USL) pe colegii Aurelia Simionică și Cătălin Vasile Drăgușanu, iar Cătălin Misăilă (PP-DD) pe colega de partid Monica Anton. A urmat o dezbatere confuză asupra modalității de votare, încheiată cu apostrofări generoase la adresa consilierului Viorel Strungariu (PDL), responsabil cu votarea și comunicarea rezultatului. La final, din cele 23 de voturi disponibile, Chitic și Anton au obținut 12, Simionică și Drăgușanu – 9, două voturi fiind anulate pentru neconformitate cu regula aprobată de consilieri pentru votare, anume a se scrie „DA” în dreptul celor preferați. Comentariile venite din partea consilierului Timaru au fost trecute de primar la capitolul de război.

În încheiere, prefectul Mitea a transmis un mesaj-avertisment legat de pariul real cu bunăstarea pietrenilor, iar primarul a reluat dorința de a lucra cu Partidul Piatra Neamț.

Votarea comisiilor de specialitate a fost o formalitate, una neinteresantă pentru oamenii de presă (inclusiv doamne), care au „digerat” ședința în picioare. De loc rezervat și bine păzit a avut parte Mihaela Stoica, încă deputat, probabil viitoare city-manager.

Rătăciți în tradiție: „La lumina orbitoare a unui felinar stins…”

„Gânditorii” de campanie par să fi predat ștafeta „gânditorilor” de combinații majoritare pentru consiliile locale și județene. Asta în eventualitatea în care nu vorbim despre aceleași personaje ridicol de polivalente, în fapt numai bune să ilustreze lipsa de minte și ruptura iremediabilă de realitate. Pe cale naturală, analizele și comentariile destinate (ne)bunului și (ne)vinovatului român, captiv al vreunui vector mass-media, devin un exemplu de nemernicie. Altfel nu îmi explic cum, timp de aproape o zi întreagă, o televizuină motănească a tocat situația mandatelor obținute de PP-DD prin țară fără a sufla, însă, o vorbă despre soarta județului de la poalele Ceahlăului și a urbei de sub telegondolă. Parcă ne evaporasem, pur și simplu, de pe hartă. Scorul spectaculos bifat de cei în mov era gata volatilizat din evidențele oficiale. Numele lui Tărâță și Ștefan dispăruseră instantaneu inclusiv din repertoriul lui Mihai Gâdea, inchizitorul răspopit, ăl mai prima în nuanțe și tonalități cu iz de execuție publică la rostirea numelor celor doi. Vag, însuși marele și inegalabilul Liviu Dragnea de la PSD abia a pomenit de UNPR în dreptul Neamțului. Chiar așa, să fi întors Felix ordinele de luptă pe unitate?… Orice e posibil, coincidențele sunt la putere și, de fapt, nimic nu e întâmplător. Ca și la OTV, unde – în aceeași zi, iete coincidența!  – dispăruse de pe burtiera zilei orice trimitere la Neamț. Județe ce-ar urma să fie eliberate de ciocoi au fost prezentate cu totul altele.

Explicam recent, cumva, că atunci când scrii despre politică nu e cazul să-ți ponderezi imaginația? Eram generos, îmi scăpaseră din vizor „gânditorii” la comandă. Zelul lor e greu de depășit. Drept dovadă stă și confortabila isterie cu declararea decesului politic al PDL. Până și acei puțini generatori de păreri decente, „generatori” care treceau drept onorabili, acizi și aplicați până mai ieri, s-au repezit ca hienele să transfere toată ura publică acumulată de Băsescu, Boc, Udrea,Videanu,  Anastase, Berceanu, Ridzi, EBA & Co. direct și asupra dezastrului electoral ce va să vină în noiembrie. Sentințe în toată regula, impresionant efort. Pe ce se bazează? Pe expresia fețelor suferinde ale protagoniștilor PDL? Pe cafteala din culise a liderilor care nici Băsescu n-au pupat, nici buzele nu li s-au pliat, și nici contribuții imunizatoare n-au vărsat? Pe montaje TV făcute la meserie, cu pasiune? Pe inducerea ideii emoționante, dar greu de dovedit, că banii tăiați de la salariile și pensiile poporului s-au dus în bugetele excesive gestionate discreționar de Udrea?… O fărâmă de logică ar trebui să-i îndemne să aștepte măcar constituirea noilor consilii locale şi județene. Mai ales cele de la comune, orașe și municipii, altele decât cele reședință de județ, tranșate direct sau previzibile ca majoritate. O analiză corectă abia după aceea începe. S-ar putea ca sentințele să pice peste pronosticurile isterizante, dar până la verdictul votului din consilii sunt doar păreri. Și sunt păreri cu totul premature. Până luni după amiază, la ora predării acestui comentariu, nici USL, nici PDL, nici UNPR nu au rostit vreo vorbă oficială, la nivel înalt, despre ce au sau nu au de gând să negocieze cu partidul inventat de Dan Diaconescu. Vor izola PP-DD? Vor face târguieli diferite de la un județ la altul sau în interiorul aceluiași județ? Greu de spus, la rigoare vorbind. Dar foarte ușor de bătut câmpii pentru „gânditori”, fie ei tocmiți sau nu.

Și PDL, și USL stau de fapt cu ochii pe farul de la Cotroceni mai rău ca pe butelie. Poate dă un semn. Restul sunt manevre pentru audiență, șmecherii în fapt. Nu este exclus ca farul să fie deja un biet felinar stins, vorba unui limerick românesc, vechi de zeci de ani, unul de patru versuri în loc de cinci: „La lumina orbitoare/ A unui felinar stins/ Eu stăteam drept în picioare/ Și citeam pe burtă-ntins”.

Rătăciți în tradiție: Boda, un neobosit neobrucanian

În privința lui Silviu Brucan nu am avut ezitări și nici îndoieli. La apariția sa publică, la Revoluție, eram suficient de tînăr ca să elimin riscul de fi intoxicat de prezicerile, jocurile și verdictele emanate de acesta. Goana iresponsabilă după audiențe, peste ani, avea să facă din el și o vedetă TV, una sinistră. Rețeta s-a păstrat și actualizat după decesul lui, periodic fiind intoxicați de tot felul de „profesori”, abonați la a-și da cu părerea lor otrăvită, dar, mai ales, deciși să ne convingă că sîntem proști și nu pricepem ce ni se întîmplă dacă nu ne luminează ei, „profesorii”. Unul dintre specimenele longevive este Iosif „Ioșca” Boda.
Ioșca împlinește 66 de ani pe 9 martie și e licențiat în filosofie. E specialist în logică și… logica promovării excesive a învățămintelor sale începe să semene cu un atentat la bun-simț și inteligență. A fost cadru de nădejde la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”, loc de unde a prins o bursă a Guvernului francez, făcînd o specializare în tehnici de campanie electorală. Nu oriunde, ci exact la Sorbona! Pe vremea lui Ceaușescu! A prins CPUN-ul la momentul potrivit și i-a fost consilier lui Ion Iliescu. După Duminica Orbului, din 1990, rămîne alături de Iliescu, devenind director al Direcției de informare, sinteze și documentare din cadrul Președinției. Calificarea în tehnici de campanie electorală, probabil, îl recomandă să se ocupe de strategia de campanie pentru prezidențialele din 1992. E recompensat cu o funcție de consilier prezidențial și se ocupă de politica internă. Pleacă puțin ca ambasador în Elveția și este recuperat pentru alegerile din 1996, ca director de campanie. Intră în istorie definitiv după ce este gratulat cu încadrarea „hipopotamul transpirat” de graficianul Eugen Mihăescu. Trece la odihnă activă (sau la activitate de odihnă) în Camera Deputaților. În 1997, se alătură lui Teodor Meleșcanu, Mircea Coșea și Marian Enache și fondează Alianța pentru România. După 2000 se dedică scrisului și analizei politice, cea din urmă livrată mai cu seamă prin televizuini. „Săptămîna politică”, de la TVR, rămîne un reper de emisiune toxică. Despre celelalte calități umane și profesionale s-au exprimat o pleiadă de figuri publice, de la Eugen Mihăescu, la Ion Iliescu.
Mai nou, Ioșca a fost recuperat de o televizuină fidelă actualei Puteri. Le știe în continuare pe toate, îi combate pe toți, metodic, după agendă, după poruncă. Discernămîntul pare că și l-a pierdut pe cărările politice. Duminică seara n-a găsit pe altul decît pe Dan Diaconescu să încerce să-l „execute”, nu la zid, ci la televizuina care-l invită permanent. A crezut că telentele-i de politruc versat sînt un argument suficient pentru a-l desființa pe neastîmpăratul fondator al Partidului Poporului. Sigur, și Diaconescu o ia vîrtos pe arătură, nu stăpînește multe chestiuni politice, despre reforme economice a citit doar niște rezumate, dar nici nu pare să-și fi propus mai mult. La rigoare, Bogdan Teodorescu, Valentin Stan sau Alin Teodorescu îl fac oricînd praf pe Diaconescu. Dar nu cred să-și fi propus. Ioșca, însă, turuind într-una ca o moară hodorogită și siluind specializarea sa în logică, a uitat un mic amănunt: se certa cu un fenomen social, nu cu un lider politic. Precursorul său, Silviu Brucan, n-ar fi făcut o asemenea eroare.