A început să prindă
contur, în Piatra Neamţ, ideea cu iz de regret că, dacă ar fi fost un al doilea
tur de scrutin pentru primar, Cătălin Drăguşanu îl trimitea pe Gheorghe Ştefan
acasă, să se dedice afacerilor, fotbalului şi politicii de vârf în ce va rămâne
din PDL. Dacă te uiţi la procentele din dreptul lui Ştefan, eşti tentat să
mergi cu ideea. Cine evaluează însă şi numărul de voturi obţinute de cei doi
protagonişti, în paralel cu voturile din dreptul USL şi APEL, fără a uita
câteva „fineţuri” de campanie, poate ajunge la alte concluzii.
În primul rând,
Ştefan a fost net peste APEL, iar Drăguşanu sensibil sub USL. Şi asta în
condiţiile în care, pe o evaluare corectă, Ştefan a făcut mai mult campanie
pentru Culiţă Tărâţă, cel din urmă având nevoie de garanţia diferenţei
favorabile de voturi din zonele urbane pentru a reduce riscul surprizelor din
zona rurală. Ştefan, se ştie, are la îndemână o infernală maşinărie electorală (în
nume propriu), care în acest sezon nu a fost turată la maxim. Ce echipă
competitivă a avut Drăguşanu? Păi, n-a avut deloc, o recunoaşte şi el. Votul politic
pentru schimbare, în siajul noului guvern, a fost exploatat cu timiditate, în
timp ce APEL a mers clar pe valorificarea a două veritabile vedete cu multă
personalitate.
În al doilea rând,
trecând cu generozitate peste nebuloasa din care Drăguşanu a fost trimis să
candideze la Piatra Neamţ, el a apărut prea târziu pe piaţă. Şi mai târziu şi-a
dat seama că îi poate da emoţii serioase lui Ştefan. Dar, pentru o asemenea
ispravă, trebuia să cunoască oraşul, profilul alegătorilor pe zone şi secţii de
votare şi, mai cu seamă, vulnerabilităţile electorale ale administraţiei
Ştefan. Un exemplu doar, unul care reieşea din citirea şi „traducerea”
avantajoasă a presei locale. Dacă zona centrală era lesne de întors împotriva
primarului, în termeni de campanie electorală, măcar din cauza sensurilor
giratorii, a podului peste Cuejdi, a sensului unic de pe „Strada Ouatu” şi a
gropii betonate botezată pasaj subteran, Drăguşanu nu a ştiut să joace eficient
cartea celor aduşi la disperare de facturile la încălzire, de debranşări şi
alte elemente consacrate de disconfort urban. Fireşte, replica lui Ştefan ar fi
fost una pe măsură. Avea şi „echipă de intervenţii” în spate, pe când tânărul
său concurent nu avea nimic. Pardon, avea ceva: acces la Antenele lui
Voiculescu. Oricum, la rigoare vorbind, dincolo de ideea de schimbare, nu cred
că alegătorii au reţinut ceva concret din programul său politic.
În fine, în al
treilea rând, se pare că nimeni nu i-a explicat candidatului USL cum stă
socoteala cu numărul real de alegători din Piatra Neamţ. În listele electorale
au figurat 99.366, au votat pentru primar 47.902, 46.678 au fost voturile valabile,
iar nule numai 1.410. Faza e că Piatra Neamţ nu mai are de mult peste 100.000
de locuitori. Zice cineva sub 80.000?... De aici încolo, nu e greu de priceput
cine şi câţi alegători în plus putea aduce la urne.
Bătălia de la 10
iunie marchează, totuşi, şi o victorie în dreptul lui Drăguşanu. A câştigat o
nesperată notorietate, a identificat un electorat favorabil şi mulţi pietreni
îl plac pur şi simplu. Nu va surpinde pe nimeni să-l vedem candidând la toamnă
în unul dintre cele două colegii de deputat din Piatra Neamţ. Parlamentar scrie
pe fruntea lui. Trebuie doar să mai exerseze atacarea lui Ştefan.
P.S.
Ştie vreun partid local cum se traduce sondaj de opinie în limba română?...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu