Produsul Omar Hayssam şi diagnosticul lui MRU

Textul a fost scris ieri, în jurul prânzului, l-am transmis pe la ora 14 şi a apărut în Ceahlăul de azi. Altceva nu am de adăugat în acest moment. Se ştie ce şi cum au prestat televizuinile, pentru a nu mai vorbi de inepuizabilul Traian Băsescu.

Recuperarea lui Omar Hayssam din Siria natală pentru a ispăşi 20 de ani de puşcărie în România adoptivă este o lovitură cum nu se poate mai nimerită în acest tulbure sezon politic estival. Începând de ieri dimineaţă se lucrează din greu la reconstituirea arhivelor de materiale publicate de la răpirea a trei ziarişti români în Irak, la pachet cu ghidul Mohamad Munaf, cu 8 ani în urmă, până încoace, când lumea a început a se plictisi de subiect. Martori, actori şi comentatori ai crizei ostaticilor trebuie să fi fost - de la primele ore ale dimineţii - subiect şi obiect de licitaţii sau de rezervări minuţios (ne)pregătite pentru valurile de ediţii speciale ce vor inunda ecranele televizoarelor. Experţii în răstălmăciri, mereu aceeaşi, simţeau şi ei că îi aşteaptă un nesperat front de lucru care-i va scoate din rutina cu revizuirea pe fond a  Constituţiei, regionalizarea, acordul cu FMI, Comisia Europeană şi banii pentru 2014 – 2020, miniştrii incapabili, vrăjile preşedintelui Băsescu la Chişinău sau tot mai evidenta golire de conţinut a Partidului Naţional Liberal. Naivitatea publicului se va rostogoli în audienţe TV prefabricate după scheme verificate în cazurile altor recuperaţi, gen Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa sau Mihai Necolaiciuc. Prin comparaţie, după Revoluţia din decembrie 1989, naivitatea celor care aşteptau condamnarea PCR şi a Securităţii ca organizaţii criminale era de-a dreptul onorabilă.

Fără cea mai mică urmă de îndoială, titularul celei mai înalte magistraturi în stat e pregătit s-o încaseze încă o dată de la ţesătorii de scenarii. (Configurarea distribuţiilor avea să se accelereze odată cu semnalul dat de premierul Ponta când s-a referit la rolul Preşedinţiei în aducerea lui Omar Hayssam: „Eu nu cunosc vreun rol... A, ba da, a dat comunicatul de presă”.) Numai că, în timp ce în contul vânzării flotei strategice s-au scos la iveală documente cu semnătura lui Băsescu, în cazul Omar Hayssam nu a apărut absolut nimic palpabil. Că nu există dovezi sau că sunt bine ascunse, e tot una în acest moment. La fel a fost şi la vremea dezvălurilor probate din belşug despre legătura recuperatului cu PSD, până la „cel mai înalt nivel de sus”. Degeaba s-a dovedit că viitorul condamnat pentru terorism zbura din ţară în ţară, în avion cu preşedintele Iliescu, cu invitaţie oficială semnată de şeful compartimentului Protocol al Administraţiei Prezidenţiale – venea Old Papa Ilici, declara că i l-a trimis Camera de Comerţ şi Industrie a României pe cap şi aşa rămânea. De parcă de la Cameră avea protecţia pentru contrabandă şi felurite afaceri inimaginabile şi astăzi, treburi altfel cunoscute atunci prea-cinstiţilor patrioţi profesionişti din serviciile de informaţii. Cunoaşterea n-a fost urmată de consecinţe normale într-un stat de drept. Asta pentru a înţelege, dacă îi mai pasă cuiva, cine pe cine controlează după despărţirea oficială de Securitate.

Astfel, revelaţia de ieri a lui Mihai Răzvan Ungureanu sună neverosimil în gura unui jucător politic cam străin de zicerile pozitiv memorabile: „Cazul Hayssam este produsul unei complicităţi netulburate de aproape 20 de ani între clasa politică şi aşa-zişi investitori străini, mulţi dintre ei căutându-şi norocul în România şi folosindu-se de viciile şi caracterul unor oameni pentru a se îmbogăţi”. Ca de la un fost prim-ministru, fost ministru de Externe şi fost director al Serviciului de Informaţii Externe, revelaţia capătă dimensiunea unui diagnostic. Pentru a scăpa românii de intoxicarea ce va să vină dinspre cele televizuini, doar diagnosticul e perfect insuficient.

Mihai Gâdea, gîdele îngenuncheat de MRU

Update 1: Uite-aşa am ajuns să laud şi să recomand fără vreo ezitare comentariul-analiză semnat de Dan Tăpălagă pe HotNews.

Update 2: Uite-aşa, cu cîte o Ţeavă pusă să facă praf imaginea se poate duce dracului orice prestaţie de calitate. 

Ediţie de colecţie, cum se zice, în fapt una cu adevărat istorică, aseară la "Sinteza zilei", pe Antena 3. Mihai Gâdea (pe care cîndva l-am simpatizat) a fost umilit de premierul MRU (pe care nu l-am simpatizat niciodată). Stăpîn pe el, demonstrînd o logică imbatabilă şi o nesperată organizare superioară a "etajului superior", MRU a făcut uitate interviurile de serviciu, enervante, acordate ca ministru de Externe şi director al SIE. Din gîdele de serviciu al lui Dan Voiculescu rămăsese mai puţin decît o palidă, jalnică umbră.
Iată unul dintre pasajele care m-a încîntat:
Ungureanu: "Una din marile greşeli de logică este generalizarea. E ca şi cum eu v-aş întreba: dacă noi doi avem o problemă, înseamnă că patronul dumneavoastră are ceva cu tot guvernul? Eu nu merg pe aceste greşeli".
Gâdea: "V-a trebuit aproape 50 de minute ca să ajungeţi la domnul Voiculescu? Credeam că o să săriţi imediat".
Ungureanu: "Vă rog să nu încercaţi să duceţi discuţia în sensul acesta. V-am dat doar un exemplu de eroare de logică".

Rătăciți în tradiție: Imprudentul Ungureanu

Mă amuză sincer, în lipsă de resurse și cadru pentru altă reacție, vocalizele celor care se recomandă politicieni de opoziție și reprezentanți ai societății civile, acompaniați de comentatorii cu normă la televizuini, pe seama desemnării unui șef de serviciu secret pentru a conduce, cu numele, un guvern. Nu vor cu nici un chip să se resemneze și să învețe că trăim în România, iar președinte e Traian Băsescu! Încă o ”nefăcută” e perfect naturală, adică se înscrie de minune în (i)logica deținerii controlului total asupra țării și neamului. Fără a ține cont de costurile și consecințele denunțate de cei cu vocalizele.
Cîndva, umbla vorba că șefilor de servicii secrete li se va interzice prin lege să revină în politică, să dețină funcții publice. Acum, se confirmă că planul îl viza direct pe răposatul Radu Timofte (fost director SRI), Gheorghe Fulga (SIE) nefiind decît o victimă colaterală.
Mihai Răzvan Ungureanu, acceptînd oferta președintelui, devine – fără doar și poate – părtaș la o dezvăluire de proporții. Care a scăpat celor cu… S-a ridicat public vălul de pe ascunsele și adevăratele filiere de identificare, creștere, promovare și consacrare a cadrelor care ajung să conducă. Indiferent de partid, indiferent de votul poporului. CV-ul lui Ungureanu spunea multe și pînă acum. Unii au comentat de-a lungul anilor, alții nu, mulți au fost indiferenți. Firesc, cunoscătorii și-au văzut de treabă. Absolut nici un pas din drumul devenirii sale nu a fost întîmplător. Diferența vine din expunerea în noul context creat de președinte. Să fie acesta punctul de inflexiune decisiv din destinul ”fabricat” pentru Ungureanu? Probabil că nici Traian Băsescu nu știe. Dar a jucat. Cu sînge rece.
Pînă se va desluși pe deplin ce valoare de întrebuințare poate avea Cabinetul Ungureanu, două detalii – tulburătoare și, în egală măsură, semnificative – sînt imposibil de ocolit. S-au ivit, nu din mapa personală, ci din dosarul public al premierului desemnat. Țin de imprudență, în aparență, însă pe fond arată că structurilor reale de putere ale sistemului românesc nu le pasă decît de gestionarea puterii reale. Primul detaliu este leafa de șef al spionilor români, conform cu declarația de avere: e ridicolă, comparabilă cu a unui directoraș dintr-un consiliu județean. Fără normă de hrană și alocații pentru costume, pantofi și sosete!… Al doilea ține de soția sa. În contul ei apar sute de mii de lei cîștigați anual din ”servicii de consultanță medicală” prestate pentru OMV AG, Viena. Daniela Ungureanu, soție de șef de serviciu secret, lucrează la Insitutul Clinic Fundeni, ceea ce impresionează. Numai că specialitatea ei este – țineți-vă bine! – Anestezie și Terapie Intensivă. Detaliile devin pe dată semne certe că structurilor nici de aparențe nu le pasă, iar cuvîntul imprudență e unul generos. Asta nu mai e amuzant deloc.

P.S. Vă invit să citiţi cu maximă atenţie şi comentariul semnat de Dana Ostahie, în pagina 3 a Mesagerului. Nimic nu e întîmplător...