Cooperativa politică nemțeană: nerușinare și lipsă de onoare

Ţîlică

Se întîmpla în 2007. Februarie să fi fost. La Piatra Neamț se adunase Liga aleșilor locali PNL. Amfitrion, Bebe-Panda Marcoci, marea speranță, marele caracter, președinte de conjunctură al Consiliului județean Neamț. De fapt nu de conjunctură, ci pentru că fusese bine împins de Pinalti în locul nefericitului Dan Vasile Constantin. În rol de vedetă oficială, Ludovic Orban, pe atunci viceprimar la Capitală, în parteneriat cu Adriean Videanu. Primarul Gheorghe Ștefan mergea deja pe mîna lui Teddy Stolojan, rupînd PNL-ul, și forța o excludere din partid. Aparent, era în dizgrație. Peneliștii fuduli, aflați sub pelerina guvernării Tăriceanu, îl persiflau pe fostul lor tătuc oficial, care abia ajungea de-i șoptea cîte ceva la ureche ”gelsoristului” Varujan Vosganian prin intermediului poetului nepereche al neamului nemțean, Adrian Alui Gheorghe. Am făcut atunci, cu greu, sub privirile otrăvite ale nomenclaturii peneliste, un interviu lui Orban. Pentru defunctul săptămînal “Ochiul public”. L-am întrebat dacă există onoare în politică. Mi-a răspuns că în politică sînt și oameni de onoare.

Bebe - Panda

Mi-am amintit de interviu săptămîna trecută, cînd Dorinel Ursărescu l-a prezentat pe Marcoci drept candidatul cert-incert al USL pentru președinția CJ Neamț. Am întrebat despre onoarea lui Bebe-Panda și am aflat că descurcărețul și alunecosul traseist, deținător de nume de familie de referință pentru istoria modernă a plaiurilor noastre, e un om de mare onoare, dacă nu cumva onoarea desăvîrșită. Ce spunea Ludovic Orban, cîndva, cu furie argumentată despre trădătorul Marcoci, care-i lăsase cu peneleu-n soare, nu se mai pune la socoteală. A venit rîndul să ne fie prezentat Pruteanu drept candidat cert-cert al USL la funcția pe care el însuși o deține(a). Am întrebat despre onoare și mi s-a răspuns că onoarea lui nea Țîlică e veche și bună, ca vinul de colecție…
Dacă n-am fi siliți să trăim cum trăim (și) din cauza lor, sub agresiunea combinațiilor politice pe care le instrumentează de ani de zile (indiferent dacă sînt la Putere sau în Opoziție), nu cred că un om normal la cap ar băga în seamă personaje de teapa lui Marcoci sau Pruteanu. Vorbim despre cooperativa politică nemțeană și, de ani buni, îi indicăm pe alții în rol de fruntași, în loc să vedem cum taman cei doi sînt, poate, cei mai de seamă exponenți ai ticăloasei cooperative. E cumplit… Numără cineva anii de cînd Pruteanu e tot pe val, tot pe val și nu mai scpăm de el, indiferent cine guvernează? Trece cineva în revistă palmaresul de combinații și trădări al lui Marcoci, care mai are puțin și va încerca să se pupe în public cu Sorin Vornicu, cu Ion și Șerban Strătilă, ca-n vremurile fericite de odinioară? După calculul hîrtiei, Pruteanu ar avea șanse să ne toace banii încă patru ani, poate chiar cu Marcoci prin preajmă. De la colegii lor cooperatiști am înțeles că au onoare. Dar cu rușinea, cu rușinea cum stau?