vineri, 7 octombrie 2011

Rătăciți în tradiție: În Gorj se poate


De cîte ori trec prin Cheile Bicazului, în ultimii ani, mă umflă rîsul gîndindu-mă cîți au luat și iau încă în serios poveștile fabricate de Vasile Pruteanu, neclintitul nostru președinte de județ. De județ sărman. Se angaja solemn să mute înapoi hotarul cu Harghita, acolo unde figurează în acte. N-a mers. Tînărul Borboly Csaba, omologul său și probabil viitorul președinte al UDMR, știe să lupte. Mai visa Pruteanu nuș ce gigapanou pe stînci, parcă și luminat, în rol de atracție turistică parazită în Chei. I s-a transmis amical că bate cîmpii și i-a plăcut rătăcirea în aberație. Chestia-i că lumina (sau iluminarea) nu-i dă pace - în loc de fronturi de lucru a mai deschis unul de luptă, de astă dată cu Consiliului Ştiinţific din Parcul Natural Chelile Bicazului - Hăşmaş. Vă dați seama, ce anvergură, ce portofoliu!... Disputa pentru pîrtiile de schi din Ceahlău deja seamănă cu un soi de încălzire. Sau aclimatizare.  Cafteala cu aceste consilii științifice riscă să devină o obișnuință, a doua natură în plină natură protejată. Nu pricepe fiul Sloboziei de Roznov nici să-l masezi cu rășină de brad de Ceahlău, după o frecție cu praf de calcar de Bicaz, că trebuia să înceapă cu drumurile, nu cu iluminarea gropilor și sfințirea unor pîrtii la care nu ai pe unde ajunge. Ca profesor de istorie, e de bănuit că romanii și însemnătatea drumurilor îi sînt familiare. Astfel, decît să se certe cu Csaba al Harghitei, ar fi fost de-a dreptul o acțiune inteligentă să facă planton la poarta lui Boc pînă se făcea ca lumea șoseaua dintre Bicaz și Gheorgheni. Dacă Gheorghe Flutur Suceveanul și Aviarul îl drăgălește așa cum spune legenda, ce l-a oprit să intre în istorie cu drumul de la Bicaz la Vatra Dornei? Cît privește defunctul “axial” dintre Izvorul Muntelui și Durău, resemnarea nu poate fi decît una nepioasă, pe măsura lumii în care trăiește Pruteanu. Gîndirea sa despre Cheile Bicazului, consemnată de un cotidian local, confirmă despărțirea definitivă de realitatea lui 2011 A.D.: “Avem în vedere realizarea mai multor obiective pentru asigurarea cadrului de desfăşurare a unui comerţ civilizat prin reorganizarea şi reabilitarea construcţiilor existente, dezafectarea chioşcurilor din zona propriu-zisă a Cheilor. Realizarea de alei pietonale şi mobilier urban - bănci , coşuri gunoi, panouri de informare,  wc ecologic - acolo unde o permite relieful, un centru de informare şi documentare turistică şi completarea zonei cu alei pietonele, loc de odihnă, loc de joacă, chioşcuri şi altele”. E semn cert că rațiunea nu crește pe stînci.
Pe stînci, însă tăcînd, influențînd și făcînd, “blestemații” aia din Gorjul mineritului au păstorit DN 67 C.


Niște olteni, nene, niște țărani! DN 67 C e cunoscut ca Transalpina, una dintre șosele maiestuoase ale Europei, ale lumii. Șerpuiește provocator pentru șoferi la puțin sub 2.500 de metri altitudine. Ceva mai jos, doar la 1.600-1.800 de metri, la 18 km de Novaci (Gorj), te topește stațiunea Rânca. Păpușa și Peleaga sînt nume de vîrfuri. Două sînt pîrtiile de schi. Ion Călinoiu se numește președintele CJ Gorj.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu