O
știre difuzată miraculos de AGERPRES, în seara zilei de 11 iunie, a trecut
aproape neobservată, de parcă agenția națională de presă ar fi un site obscur
dedat la fake news. Pe cale de consecință, guwernerii și în special echipa de
șoc ce-i are ca exponenți pe Arafat, Tătaru, Vela și Rafila (cu Streinu Cercel
trecut pentru moment în rezervă ascunsă) au fost scutiți de explicații și
comentarii „științifice”.
Joia
trecută, Parlamentul European (PE) a acceptat poziția Comisiei Europene (CE) conform
căreia COVID-19 reprezintă doar un risc
mediu pentru lucrători, ceea ce le va permite angajatorilor să aplice la locul
de muncă măsuri de securitate mai puțin stringente și mai puțin costisitoare
față de situația în care ar fi fost o amenințare de nivel ridicat, se arată
în deschiderea știrii
de 426 cuvinte. Pe o scară de la 1 la 4, Comisia a clasificat noul coronavirus în
categoria a treia de risc pentru angajați.
Propunerea
curajoasă pornește de la Directiva europeană 2000/54/EC a Parlamentului și
Consiliului din 18 septembrie 2000 privind expunerea lucrătorilor față de
riscul expunerii la agenți biologici la locul de muncă. E cunoscută ca
Directiva Agenți Biologici. Stabilește
că „un agent biologic din grupa a treia de
risc, cum a fost clasificat noul coronavirus de către CE, poate provoca boli
grave și poate reprezenta un pericol semnificativ pentru angajați, dar în
general pentru acesta există profilaxie și un tratament eficace
disponibil”. În
schimb, se subliniază în știre, un agent biologic din grupa a patra presupune
„un risc ridicat de răspândire în comunitate” și pentru acesta nu există profilaxie sau un
tratament eficace disponibil. (Ca să nu fie discuții, știrea originală se află la locul ei, pe portalul oficial al PE.)
Este
cel puțin uimitor cum în România scormonitorii europeniști fanatici, euroscepticii
atenți sau iute vărsătorii de proteste și atitudini civice tac grămadă. Guwernerii
ne-au mâncat zilele din grijă pentru „sănătate și viață” într-un dispreț total
față de drepurile și libertățile fundamentale, invocând agresiv de des recomandări
și îndrumări internaționale fără greutate legală. Economia reală a ajuns la
cheremul unor incompetenți și ticăloși dovediți prin faptele lor. Nu mai înșir
acum celelalte „minuni” cunoscute și suferite. Dar nu am reținut ca membrii corpului
expediționar de eurodeputați români să fi fost... jigniți ori să ne jignească măcar
c-o aluzie la subiect.
Victoria
repurtată de Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale,
Nicolas Schmit (Luxemburg), conține multe semnificații și ar fi un mare-mare
păcat să nu fie punctate câteva.
Inițial,
s-a încercat blocarea propunerii printr-o moțiune în Comisia pentru ocuparea
forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din PE. În urma unor negocieri
înțelepte, moțiunea a căzut la vot cu 35 voturi împotrivă, 15 pentru și 5
abțineri. Decizia CE este în vigoare, Directiva va fi amendată fără întârziere
pe baza noii experiențe dobândite sub dominația pandemiei, iar statele membre
au obligația să o implementeze până pe 24 noiembrie a.c. E directivă, asta
chiar e obligatorie și la București! N-o suspendă ordonanțele lui Arafat, n-o
cercetează Curtea Constituțională. Altfel spus, e un bine cu de-a sila în toată
regula.
În
al doilea rând, în EMPL, dacă nu știați, activează – desigur, cu aleasă cinste
și profund patriotism – următorii cetățeni români: Dragoș Pîslaru (Renew
Europe/ PLUS România) și Eugen Tomac (PPE/ PMP), ca membri titulari, alături de
supleanții Corina Crețu (S&D/ PRO România), Gheorghe Falcă (PPE/ PNL) și
Cristian Ghinea (Renew Europe/ USR). Dragii de ei, parcă a tunat și i-a adunat!
Le-ați auzit gura? S-a stârnit vreo dezbatere adecvată însemnătății și urmării
evenimentului asupra economiei din Blocul comunitar? Dacă mi-a scăpat ceva,
într-o clipă pun scuzele pe masă.
O
altă semnificație trimite la esența jocurilor reale din PE. Degeaba
scrie frumos la carte și se reamintește la vreme de euroalegeri că Parlamentul
e vocea popoarelor – acolo contează grupurile politice supranaționale. Schmit,
înainte de a reprezenta Marele Ducat în Colegiul Comisarilor, câștigase anul
trecut singurul mandat al Partidului Muncitoresc Socialist, ceea ce l-a afiliat
Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D). În
calitate de membru al CE, citez din manualul de funcționare, își exercită
funcția în deplină independență, în interesul general al Uniunii și nu poate
cere sau primi instrucțiuni de la niciun guvern sau alt organism extern. Mai
departe, Comisia, care acționează sub conducerea președintelui, este
responsabilă colectiv în fața Parlamentului. Un comisar talentat știe cu
siguranță, în context general, în interesul Uniunii, ce are de făcut. În
situația de față, sub presiunea pachetelor financiare promise statelor membre,
devine fundamental de urgentă ajustarea temeiului legal comunitar. În interesul
Uniunii. Nu de alta, dar birocrații și politicienii de la Bruxelles, deși
recunoscuți ca huiduibili aproape la orice oră, se țin de proceduri. Ei nu se
inspiră de la guwernerii care au uitat să decreteze mai întâi starea de
epidemie și apoi să articuleze poporul cu ordonanțe militare semnate de un
civil. Ei nu riscă să se confrunte cu ardoarea și argumentele unui Gheorghe
Piperea de anvergură comunitară după ce, încercând să rescrie solidaritatea în
metru strâmb, puțin a lipsit să lege Uniunea de gard.
În
fine, în afara semnificațiilor, o observație. Din cabinetul comisarului Schmit
face parte o consilieră româncă de toată cinstea, Eugenia Dumitriu-Segnana.
Absolventă a Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila, a urmat studii juridice la
București. Are în palmares o experiență importantă în cadrul Departamentului
juridic al Comisiei Europene și a făcut parte din echipa condusă de Michel
Barnier pentru negocierea Brexit. Era să prindă o poziție de reprezentare
superioară la nivel de tribunal european, în 2016, dar nu s-a potrivit cu
interesele vestitei „justițioloage” prematur uitate pe nume Raluca Prună. O
trimitere la jungla eronat poreclită „mass-media mainstream”, în frunte cu
de-ho-hontologii experți în a inventa exclusivități „pi sursi” de la portari,
bagajiști, cameriste și chelneri, este garantat intenționată.
Fără
doar și poate, subiectul cu categoria de risc mediu și Directiva Agenți
Biologici n-are cum fi ignorat cu totul date fiind fondul și efectele economice
pozitive așteptate. Vom vedea ce răstălmăciri fabrică ai noștri. Vestea bună
pentru moment – fiindcă există totuși o astfel de veste – este că practicanții
fruntași de gargară politică n-au scos capul și pieptul în față ca să-și
atribuie merite personale și de partid pentru această răzbunare istorică. Cine
știe, poate n-au înțeles-o...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu