Rătăciți în tradiție: Neobocii și corecțiile

Una dintre dramaticele minciuni curente, servite distinsului român rupt în coate, în fund și de realitate, spune că gradul jenant de utilizare a fondurilor europene nerambursabile e determinat de dificultatea furtișagului. Tema asta otrăvită, cumva de serviciu, revine aproape obsesiv pe tapet, indiferent de combinația guvernamentală operativă, ca o scuză aiuritoare pentru impotența politică și profesională. În realitate, grea a fost implementarea mecanismelor de furt. Neregula, aranjamentul și stufărișul procedurilor de camuflare tot furt înseamnă pentru Comisia Europeană. Perfecționarea și extinderea jafului prin achiziții publice era o simplă chestiune de timp. La fel și sancțiunile cu certificat european de executare. Corecția financiară este pe buzele românilor de câteva zile. Miliardul de euro, despre care ministrul Eugen Orlando Teodorovici de la Fonduri Europene spunea că-l avem de returnat, a sucit multe minți.  

Presa națională, indiferent de suportul tehnic și tehnologic, a insistat pe acest efort financiar al Executivului, „ca urmare a neregulilor descoperite în derularea proiectelor europene”, efort care se va regăsi în deficitul bugetar monitorizat de Fondul Monetar Internațional. Aproape identic, găseai peste tot următorul pasaj atribuit lui Teodorovici: „Practic plătim prostia şi incompetenţa anilor anteriori, iar acest lucru ne afectează pe mai multe planuri.”  În joc intervine un document guvernamental care prevede ca statul român să suporte corecții financiare de 25% „pentru cererile de rambursare aferente proiectelor selectate pe baza procedurilor nerevizuite, anterior anului 2012. Executivul a decis suportarea contravalorii acestor corecții de la bugetul de stat (…).”

De aici mai departe, s-a scris și s-a comentat ca-n filmele cu proști pentru unii și mai proști. Guvernul se angaja să achite miliardul, care de fapt încă nu e miliard. Se jonglează cu diferențe de sute de milioane de euro de parcă ar fi saci cu barabule. Sistemul a fost defect, aici se insistă. Antologică, pentru segmentul de jaf săvârșit de autoritățile locale, rămâne Lia Olguța Vasilescu de la Craiova. A mulțumit ministrului și Guvernului în ansamblu pentru că scapă de corecții financiare în valoare de 2,5 milioane de euro indentificate în contul… unui pasaj subteran.Bancorex

Ambalaje europene

Această culme a hoției acoperite de guvernul actual, chit că ține preponderent de contul bocilor, întrece și drama contribuției simplilor cetățeni la umplerea găurilor istorice de la Bancorex și Banca Agricolă. Cine-i curios sau a uitat nu întâmpină dificultăți de documentare. Pe-atunci se scria la sânge, nu glumă. La zi, parcă într-un blat deșănțat cu o seamă de neoboci, se eludează tocmai esența și sensul acestor corecții financiare. Subiectul în sine e amplu, însă câteva amănunte fac diferența. Comisia Europeană poate efectua corecții financiare prin anularea integrală sau parțială a contribuției la un anumit program. În unele cazuri, datorită caracterului neregulii sau deficienței sistemului, s-ar putea să nu fie posibil să se cuantifice exact impactul financiar (de exemplu, nerespectarea normelor în materie de achiziții publice sau de publicitate). În aceste cazuri, se aplică o corecție forfetară la operațiunea individuală, pe baza gravității neregulii sau a deficienței identificate. Oficial se cheamă corecții necuantificabile și se trag din buzunarele reunite. Fără a lungi povestea spre corecțiile extrapolate și alte cele, nu e greu de priceput că în România ar trebui aplicate la sânge corecții cuantificabile, la obiect, în cazuri cunoscute cu exactitate, examinate individual. (Celebră e situația cheltuielilor neeligibile declarate eronat.) Temeiul se găsește în arhiva cu Decizii ale Comisiei Europene. Inutil să semnalezi neobocilor că până să rămână definitivă o corecție e drum lung, că ai cadru și răgaz să reutilizezi„amenda”. Le e mai simplu să se joace cu miliardele.